Doi pui de păsări kiwi au fost descoperiți în orașul Wellington, fiind primele nașteri sălbatice înregistrate în capitala Noii Zeelande în ultimii 150 de ani. Cei doi pui noi au apărut la doar un an după ce Proiectul Capital Kiwi a reintrodus pasărea națională emblematică a țării în orașul cu aproximativ 400 000 de locuitori, relatează G4media.ro.
Nașterea lor în Makara, o suburbie aflată la doar 25 de minute de centrul orașului Wellington, ridică numărul total de kiwi bruni din Insula de Nord la 65.
Kiwi brun este una dintre cele mai comune specii de kiwi din Noua Zeelandă, dar, potrivit Departamentului pentru Conservare din Noua Zeelandă, păsările ar putea dispărea în sălbăticie în decurs de două generații, în lipsa unei conservări și a unui sprijin adecvat.
Alți 18 pui de kiwi maro sunt așteptați să eclozeze în cadrul proiectului Capital Kiwi, care speră să restabilească o populație sălbatică de kiwi la scară largă în capitala Noii Zeelande. Proiectul plănuiește să utilizeze emițătoare pentru a monitoriza cei doi noi pui de kiwi, precum și pe ceilalți pui care vor ecloza.
Potrivit organizației caritabile Save the Kiwi, numărul acestui tip de păsări, care odinioară era în jur de 12 milioane de exemplare în Noua Zeelandă, a scăzut la doar 68 000 de exemplare. Organizația caritabilă se numără printre cele aproximativ 90 de programe de conservare a kiwi care au ca scop creșterea populației.
În 1991, Departamentul de Conservare al Noii Zeelande a lansat Planul de refacere a populației de kiwi, care se axa pe controlul prădătorilor și pe implicarea comunității.
Potrivit Departamentului de Conservare din Noua Zeelandă, populația de kiwi din această țară scade în medie cu 2% pe an, în principal din cauza prădătorilor precum pisicile, câinii și dihorii.
95% dintre puii de kiwi născuți în sălbăticie în Noua Zeelandă sunt uciși înainte de a ajunge la vârsta adultă, potrivit Save the Kiwi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președintele Albaniei, Bajram Begaj, speră ca Republica Moldova să își reconsidere poziția privind recunoașterea independenței Kosovo, apreciind totodată sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, organizată cu ocazia vizitei oficiale a liderului albanez în Republica Moldova.
„Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul cererii Kosovo de a deveni membru al Consiliului Europei, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept în Kosovo, dar și la promovarea unor condiții îmbunătățite pentru minorități, în conformitate cu pilonii de bază ai Consiliului Europei. În afară de aceasta, noi apreciem contribuția permanentă a Republicii Moldova pentru a asigura securitatea țărilor noastre, securitatea Kosovo și contribuția Republicii Moldova prin trupele care au fost desemnate în Kosovo. Noi sperăm, de asemenea, că Republica Moldova va putea să reconsidere problema recunoașterii Kosovo, consolidând, de asemenea, încrederea în democrație”, a zis liderul de la Tirana.
În contextul integrării europene, președintele Albaniei a salutat statutul de țări candidate al ambelor state și a reiterat sprijinul Albaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând că extinderea UE rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru asigurarea securității și stabilității în Europa.
„Noi sprijinim puternic parcursul european al Moldovei și sprijinim, în mod ferm, și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană. Sperăm, totodată, să putem utiliza pe deplin mecanismele prevăzute în Memorandumul de Înțelegere semnat recent. Albania rămâne în continuare un prieten al Republicii Moldova și o țară candidată care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Vom continua să contribuim la o Europă mai puternică și mai unită, mizând pe democrație, libertate și responsabilitate mutuală”, a declarat oficialul.
În final, președintele Albaniei a invitat-o pe președinta Maia Sandu, să efectueze o vizită în Albania, remarcând dorința ambelor părți de a intensifica dialogul și cooperarea pe termen scurt.
La rândul său, Maia Sandu a menționat că vizita președintelui albanez la Chișinău are o semnificație aparte pentru relațiile bilaterale, fiind prima întrevedere la nivel prezidențial dintre Republica Moldova și Albania din ultimii peste 20 de ani. Președinta a evidențiat că Moldova și Albania sunt state europene care urmează același parcurs, ambele fiind țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și care împărtășesc „aceleași valori democratice”.
„Trăim însă într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne afectează pe toți. Pentru state mici precum ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. De aceea, astăzi ne-am reconfirmat, împreună, angajamentul ferm față de parcursul european.Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent. Atât Republica Moldova, cât și Albania vor aduce în Uniunea Europeană societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor europene și experiența unor transformări dificile, dar necesare”, a afirmat șefa statului.
Totodată, președinta a apreciat progresele înregistrate de Albania în procesul de aderare și deschiderea autorităților de la Tirana de a împărtăși experiența acumulată.
Securitatea regională a constituit un alt subiect important al discuțiilor. Maia Sandu a menționat că războiul de agresiune al Rusia împotriva Ucraina afectează întreaga regiune și demonstrează cât de interconectată este securitatea statelor din Europa de Sud-Est. În acest context, președinta a subliniat că niciun stat nu poate face față singur acestor amenințări.
„Republica Moldova apreciază rolul Albaniei ca factor de stabilitate regională, contribuția sa în cadrul NATO, angajamentul pentru securitatea euroatlantică și sprijin pentru Ucraina. Împărtășim aceeași viziune cu privire la o Europa unită, puternică și sigură”, a mai spus șefa statului.
În cadrul discuțiilor, cei doi șefi de stat au abordat și dezvoltarea relațiilor bilaterale în domenii de interes direct pentru cetățeni, precum agricultura, educația, cultura și turismul. De asemenea, a fost menționat potențialul de creștere a schimburilor comerciale și necesitatea consolidării legăturilor dintre mediul de afaceri, instituții și societățile celor două state.
***
Republica Moldova participă regulat la misiunea internațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force), detașând contingente de militari în Kosovo. Trupele sunt rotaționate periodic, la intervale de câteva luni sau anual, și includ efective atât din Armata Națională, cât și din Inspectoratul General de Carabinieri. Participarea Republicii Moldova la această misiune a început în anul 2014 și are drept obiectiv contribuția la menținerea stabilității și securității în regiune.
Pe 24 aprilie 2023, Republica Moldova s-a abținut de la votul privind inițierea procedurii de admitere a Republica Kosovo în Consiliul Europei. În total, 33 dintre cei 46 de membri ai organizației au votat pentru demararea procedurii, în timp ce patru state, inclusiv Ucraina, s-au abținut.
Kosovo este un stat recunoscut parțial la nivel internațional. Potrivit Constituției Serbia, teritoriul Kosovo face parte din statul sârb. Independența Kosovo a fost recunoscută de 89 de state membre ale Organizația Națiunilor Unite, printre care Statele Unite ale Americii și majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța.
La fel ca Republica Moldova, independența Kosovo nu este recunoscută de România, Spania, Rusia și China.
Totodată, cetățenii Republicii Kosovo pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei vize. Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău.
Decizia a fost motivată inclusiv de organizarea, la 1 iunie, la Chișinău, a summitului Comunitatea Politică Europeană, din care face parte și Kosovo, deși nu este recunoscut oficial de Republica Moldova.
Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său – în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.
O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
