Lucrările de construcție ale noului penitenciar din mun. Chișinău, care urmau să fie finalizate în 2019, ar urma să se încheie abia în 2022. Despre acest lucru a anunțat managerul de proiect din cadrul Unității de Implementare, Igor Eșanu, în cadrul ședinței Curții de Conturi din 21 iulie. Un raport de audit realizat la sfîrșitul lui 2019 constata că implementarea proiectului era în întîrziere cu 54 de de luni față de termenele stabilite, nefiind valorificate mijloace de peste 153 de milioane de lei. Mai mult, cheltuielile pentru salarizarea personalului Unității de Implementare a Proiectului în perioada 2014-2019 au constituit 11,4 mil. lei.
Raportul Curții de Conturi relevă că, deși, lucrările de proiectare au început în 2016, construcția propriu-zisă a penitenciarului nu a început nici către finele anului trecut. Cu toate acestea, s-au cheltuit peste 11 milioane de lei pentru salarizarea personalului Unității de Implementare a Proiectului.
Managerul de proiect în cadrul Unității de Implementare, Igor Eșanu, a menționat că pînă acum nu s-a reușit selectarea companiei de construcție care va efectua lucrările.
„Anii anteriori am avut mai multe licitații care din păcate nu au avut un rezultat final bun, am avut asistență tehnică care a eșuat în a 7-a lună, am avut o companie de proiectare olandeză care doar creștea costurile. Dacă am fi mers cu olandezii, construcția acestui penitenciar ar fi costat 70-80 de mln, pentru că inițial au dat 60 de mln. Având un buget fix de 44 mln de euro pentru acest penitenciar, sincer, a fost cam greu să acceptăm ideile până la urmă a companiilor străine”, a explicat acesta.
Potrivit oficialului, în prezent, se poartă discuții directe cu trei companii, iar în septembrie ar urma să fie semnat contractul. El a dat asigurări că în doi ani, noul penitenciar va fi operațional. În 2019, la solicitarea Ministerului Justiției a fost majorată suma împrumutului oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu zece milioane de euro, valoarea totală a împrumutului fiind de 49 de milioane de euro. Totodată, guvernul urmează să majoreze contribuția sa cu 2,3 milioane de euro pînă la valoarea de 6,8 milioane de euro.
Membrul Curții de Conturi, Petru Rotaru, a întrebat reprezentanții echipei de implementare dacă anul 2022 este un termen real în contextul în care pînă acum s-au admis întîrzieri la executarea proiectului.
„În ceea ce ține de construcție până în 2022, am pus termen de construcție 36 de luni, dar sincer vorbind, alte companii în oferte s-au arătat disponibile ca construcțiile să se desfășoare mai repede”, a răspuns managerul de proiect.
Din cauza condițiilor degradante de detenție, an de an, Rep. Moldova este condamnată la CEDO fiind obligată să achite despăgubiri reclamanților.
La 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție. În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.
Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.
Numărul cel mai mare de deţinuţi din R. Moldova este concentrat în Penitenciarul nr. 13 – Chişinău. Această instituţie găzduieşte anual peste 12 000 de persoane, fiind izolatorul de urmărire penală cu cea mai mare fluctuaţie.
