screenshot

„Nu continui dacă partenera îți zice: nu”. Mai mulți sportivi din Moldova s-au filmat într-un spot cu privire la violența sexuală VIDEO

Mai mulți sportivi din Republica Moldova s-au filmat într-un spot cu privire la violența sexuală. „În ring, una dintre regulile de aur este că atunci când arbitrul observă că unul din luptători nu se poate apăra sau viața lui este pusă în pericol, el oprește lupta”, a spus unul din sportivi. „Nu continui dacă partenera îți zice „nu””, a fost îndemnul altui sportiv. Spotul a fost realizat, potrivit Centrului Internaţional „La Strada”, pentru a solidariza bărbații, tinerii și adolescenții cu victimele violenței sexuale.

Centrul Internaţional „La Strada”, organizație non-guvernamentală care își propune să asigure respectarea drepturilor femeilor și copiilor din Republica Moldova, a menționat că un grup de bărbați, sportivi de performanță, sunt solidari cu victimele violenței sexuale. Aceștia s-au alăturat campaniei de sensibilizare „Denim Day Moldova 2024″, marcată în Republica Moldova din aprilie 2018. „Ziua Blugilor” (Denim Day) este o inițiativă care se desfășoară în numeroase state din Europa și SUA, în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, ca simbol de protest împotriva atitudinilor eronate față de infracțiunile sexuale.

Sportivii s-au filmat într-un spot, parte a campaniei naționale „Denim Day Moldova 2024″. Este vorba despre sportivii: maestrul internațional și vicecampionul mondial senior la Muaythai Artiom Livadari, dublul campion național între amatori pe cable wakeboard Serghei Cuznețov, maestrul în sport și multiplul campion național și internațional la maraton Vitalie Gheorghița, campionul național la 100 m craul și campionul la triatlon și pentatlon Dumitru Belinschi precum și multiplul campion național și european la triathlon distanță lungă Andrei Vrabii.

„În ring una dintre regulile de aur este că atunci când arbitrul observă că unul din luptători nu se poate apăra sau viața lui este pusă în pericol, el oprește lupta. Nu lovești adversarul după comanda „stop”, mai ales când el este doborât la pământ și nu se poate apăra”; „Ambii parteneri trebuie să fie stăpâni pe propriile decizii. Trebuie să fie respect și limite care nu trebuie încălcate”; „Nu continui dacă partenera îți zice „nu””; „Atunci când nu ești sigur de ce își dorește sau vrea partenera, te oprești” – au comunicat sportivii.

Potrivit La Strada, scopul acțiunilor de informare este de a solidariza bărbații, tinerii și adolescenții cu victimele violenței sexuale și de a le susține prin promovarea mesajelor de toleranță zero faţă de violența sexuală, precum și implicarea bărbaților și băieților în discuții despre violența sexuală ca fenomen social extrem de grav, cu consecințe de lungă durată pentru victime.

Sursa a menționat că, în anul 2023, la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 au fost recepționate 110 apeluri ce vizează 64 cazuri de violență sexuală. Aceste date reprezintă o creștere de 100 % comparativ cu anul 2022. Cele mai multe sesizări au fost privind violul – 25 de cazuri. Ulterior, au fost sesizate 14 cazuri de hărțuire sexuală, iar în 3 cazuri femeile au spus că sunt șantajate cu plasarea imaginilor intime cu scop de răzbunare.

Centrul a mai raportat, cu referire la datele Inspectoratului General al Poliției, că pe parcursul anului trecut în Republica Moldova au fost înregistrate 535 de cazuri de infracțiuni legate de viața sexuală – cu 6 mai multe față de anul 2022. Dintre acestea, în 282 de cazuri este vorba de viol, numărul fiind cu aproape 20% mai mare față de anul 2022. Totodată, numărul de cazuri de violență sexuală a scăzut cu 15,7% – de la 287 la 242 de cazuri. Totuși, nu toate cazurile care ajung la poliție ajung examinate în instanță: din 157 dosare de viol trimise procurorilor, în judecată au ajuns doar 73, iar 21 – au fost clasate. Datele poliției mai arată că minorii cad cel mai des pradă infracțiunilor sexuale. Din totalul de 535 de cazuri consemnate, în 375 dintre ele sunt vizați minori. În alte 73 de cazuri este vorba despre abuzuri sexuale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: