screenshot

„Nu continui dacă partenera îți zice: nu”. Mai mulți sportivi din Moldova s-au filmat într-un spot cu privire la violența sexuală VIDEO

Mai mulți sportivi din Republica Moldova s-au filmat într-un spot cu privire la violența sexuală. „În ring, una dintre regulile de aur este că atunci când arbitrul observă că unul din luptători nu se poate apăra sau viața lui este pusă în pericol, el oprește lupta”, a spus unul din sportivi. „Nu continui dacă partenera îți zice „nu””, a fost îndemnul altui sportiv. Spotul a fost realizat, potrivit Centrului Internaţional „La Strada”, pentru a solidariza bărbații, tinerii și adolescenții cu victimele violenței sexuale.

Centrul Internaţional „La Strada”, organizație non-guvernamentală care își propune să asigure respectarea drepturilor femeilor și copiilor din Republica Moldova, a menționat că un grup de bărbați, sportivi de performanță, sunt solidari cu victimele violenței sexuale. Aceștia s-au alăturat campaniei de sensibilizare „Denim Day Moldova 2024″, marcată în Republica Moldova din aprilie 2018. „Ziua Blugilor” (Denim Day) este o inițiativă care se desfășoară în numeroase state din Europa și SUA, în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, ca simbol de protest împotriva atitudinilor eronate față de infracțiunile sexuale.

Sportivii s-au filmat într-un spot, parte a campaniei naționale „Denim Day Moldova 2024″. Este vorba despre sportivii: maestrul internațional și vicecampionul mondial senior la Muaythai Artiom Livadari, dublul campion național între amatori pe cable wakeboard Serghei Cuznețov, maestrul în sport și multiplul campion național și internațional la maraton Vitalie Gheorghița, campionul național la 100 m craul și campionul la triatlon și pentatlon Dumitru Belinschi precum și multiplul campion național și european la triathlon distanță lungă Andrei Vrabii.

„În ring una dintre regulile de aur este că atunci când arbitrul observă că unul din luptători nu se poate apăra sau viața lui este pusă în pericol, el oprește lupta. Nu lovești adversarul după comanda „stop”, mai ales când el este doborât la pământ și nu se poate apăra”; „Ambii parteneri trebuie să fie stăpâni pe propriile decizii. Trebuie să fie respect și limite care nu trebuie încălcate”; „Nu continui dacă partenera îți zice „nu””; „Atunci când nu ești sigur de ce își dorește sau vrea partenera, te oprești” – au comunicat sportivii.

Potrivit La Strada, scopul acțiunilor de informare este de a solidariza bărbații, tinerii și adolescenții cu victimele violenței sexuale și de a le susține prin promovarea mesajelor de toleranță zero faţă de violența sexuală, precum și implicarea bărbaților și băieților în discuții despre violența sexuală ca fenomen social extrem de grav, cu consecințe de lungă durată pentru victime.

Sursa a menționat că, în anul 2023, la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 au fost recepționate 110 apeluri ce vizează 64 cazuri de violență sexuală. Aceste date reprezintă o creștere de 100 % comparativ cu anul 2022. Cele mai multe sesizări au fost privind violul – 25 de cazuri. Ulterior, au fost sesizate 14 cazuri de hărțuire sexuală, iar în 3 cazuri femeile au spus că sunt șantajate cu plasarea imaginilor intime cu scop de răzbunare.

Centrul a mai raportat, cu referire la datele Inspectoratului General al Poliției, că pe parcursul anului trecut în Republica Moldova au fost înregistrate 535 de cazuri de infracțiuni legate de viața sexuală – cu 6 mai multe față de anul 2022. Dintre acestea, în 282 de cazuri este vorba de viol, numărul fiind cu aproape 20% mai mare față de anul 2022. Totodată, numărul de cazuri de violență sexuală a scăzut cu 15,7% – de la 287 la 242 de cazuri. Totuși, nu toate cazurile care ajung la poliție ajung examinate în instanță: din 157 dosare de viol trimise procurorilor, în judecată au ajuns doar 73, iar 21 – au fost clasate. Datele poliției mai arată că minorii cad cel mai des pradă infracțiunilor sexuale. Din totalul de 535 de cazuri consemnate, în 375 dintre ele sunt vizați minori. În alte 73 de cazuri este vorba despre abuzuri sexuale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: