CEC

„Nu este temei de invalidare a scrutinului”. Precizările CEC privind suma de 22,46 mln de lei, care nu a fost transferată de Guvern

Faptul că Guvernul nu a aprobat deocamdată hotărârea privind alocarea sumei de 22,46 mln de lei, solicitată de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru organizarea și desfășurarea scrutinului parlamentar, nu constituie motiv pentru invalidarea acestuia. Declarația a fost făcută de secretarul CEC Maxim Lebedinschi, într-o conferință de presă din 9 iulie. Iar membrul CEC Vladimir Șarban a precizat că, instituția a primit, până în prezent, circa 99 mln de lei.

Membrul CEC Vladimir Șarban a explicat că, pe lângă sumele de bani transferate pentru buna desfășurare a guvernului, instituția a beneficiat de echipamente de protecție pentru prevenirea răspândirii infecției COVID-19. Prin urmare, suma se ridică la 99 mln de lei.

„Vorbim de 70 de mln din cele 125 inițial solicitate prin devizul estimat de cheltuieli, dar trebuie să adăugăm că am primit 70 de mln, dar și materiale sub formă de mănuși, măști, lichid dezinfectant, viziere de la Ministerul Sănătății, în sumă de peste 12 mln de lei. Trebuie să adăugăm, pentru că acești bani erau prevăzuți în devizul de cheltuieli. De asemenea, în jur de 7 mln de lei au fost cheltuite pentru necesitățile electorale în secțiile de votare din străinătate de către Ministerul de Externe. Ca să fim corecți în apreciere: 70 mln transferate în contul CEC, plus 12 mln și 7 mln”, a precizat Șarban.

Secretarul CEC Maxim Lebedinschi a subliniat că situația creată nu are cum să constituie motiv pentru ca judecătorii Curții Constituționale (CC) să refuze validarea scrutinului.

„Alegerile pot fi invalidate doar în cazul în care se demonstrează încălcarea dreptului de a alege sau de a fi ales. Dacă CC va constata că în una sau în mai multe secții de vot au fost încălcări care au dus la distorsionarea rezultatului scrutinului – asta ar putea fi un temei de invalidare. Obligațiile financiare a CEC față de funcționarii electorali nu este temei de invalidare a scrutinului, este problema CEC cum se va lămuri cu acești cetățeni și cu Guvernul”, a precizat secretarul CEC Maxim Lebedinschi.

***

Amintim că, în luna mai, guvernul a alocat 70 mln de lei din fondul de rezervă pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, deși CEC a solicitat 125 de mln. Cabinetul de miniștri a recomandat organului electoral să revadă devizul de cheltuieli. În iunie, CEC a anunțat că este nevoie de suma suplimentară de 22,46 mln de lei.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a convocat în după-amiaza de 7 iulie ședința guvernului în exercițiu. În cadrul acesteia urma să fie adoptată hotărârea cu privire la alocarea sumei suplimentare solicitate de CEC pentru organizarea alegerilor parlamentare. Dintre toți membrii cabinetului de miniștri, la întrunire s-au prezentat doar Ciocoi și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

Prim-ministrul interimar a dat asigurări că suma de 22,46 mln de lei, solicitată de CEC, va fi alocată – fie înainte de scrutin, fie după desfășurarea acestuia și a convocat o nouă ședință a guvernului pentru după-amiaza de 9 iulie. Președintele CEC Dorin Cimil a precizat că, în cazul în care banii nu vor fi transferați, executivul ar putea fi acționat în judecată.

Sursele NM susțin că alocarea banilor este blocată la inițiativa lui Igor Dodon. Experții consideră că ședința cabinetului de miniștri putea să se desfășoare online, dacă într-adevăr, jumătate dintre miniștri sunt bolnavi și nu exclud un sabotaj.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/ipismoldova

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: