CEC

„Nu este temei de invalidare a scrutinului”. Precizările CEC privind suma de 22,46 mln de lei, care nu a fost transferată de Guvern

Faptul că Guvernul nu a aprobat deocamdată hotărârea privind alocarea sumei de 22,46 mln de lei, solicitată de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru organizarea și desfășurarea scrutinului parlamentar, nu constituie motiv pentru invalidarea acestuia. Declarația a fost făcută de secretarul CEC Maxim Lebedinschi, într-o conferință de presă din 9 iulie. Iar membrul CEC Vladimir Șarban a precizat că, instituția a primit, până în prezent, circa 99 mln de lei.

Membrul CEC Vladimir Șarban a explicat că, pe lângă sumele de bani transferate pentru buna desfășurare a guvernului, instituția a beneficiat de echipamente de protecție pentru prevenirea răspândirii infecției COVID-19. Prin urmare, suma se ridică la 99 mln de lei.

„Vorbim de 70 de mln din cele 125 inițial solicitate prin devizul estimat de cheltuieli, dar trebuie să adăugăm că am primit 70 de mln, dar și materiale sub formă de mănuși, măști, lichid dezinfectant, viziere de la Ministerul Sănătății, în sumă de peste 12 mln de lei. Trebuie să adăugăm, pentru că acești bani erau prevăzuți în devizul de cheltuieli. De asemenea, în jur de 7 mln de lei au fost cheltuite pentru necesitățile electorale în secțiile de votare din străinătate de către Ministerul de Externe. Ca să fim corecți în apreciere: 70 mln transferate în contul CEC, plus 12 mln și 7 mln”, a precizat Șarban.

Secretarul CEC Maxim Lebedinschi a subliniat că situația creată nu are cum să constituie motiv pentru ca judecătorii Curții Constituționale (CC) să refuze validarea scrutinului.

„Alegerile pot fi invalidate doar în cazul în care se demonstrează încălcarea dreptului de a alege sau de a fi ales. Dacă CC va constata că în una sau în mai multe secții de vot au fost încălcări care au dus la distorsionarea rezultatului scrutinului – asta ar putea fi un temei de invalidare. Obligațiile financiare a CEC față de funcționarii electorali nu este temei de invalidare a scrutinului, este problema CEC cum se va lămuri cu acești cetățeni și cu Guvernul”, a precizat secretarul CEC Maxim Lebedinschi.

***

Amintim că, în luna mai, guvernul a alocat 70 mln de lei din fondul de rezervă pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, deși CEC a solicitat 125 de mln. Cabinetul de miniștri a recomandat organului electoral să revadă devizul de cheltuieli. În iunie, CEC a anunțat că este nevoie de suma suplimentară de 22,46 mln de lei.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a convocat în după-amiaza de 7 iulie ședința guvernului în exercițiu. În cadrul acesteia urma să fie adoptată hotărârea cu privire la alocarea sumei suplimentare solicitate de CEC pentru organizarea alegerilor parlamentare. Dintre toți membrii cabinetului de miniștri, la întrunire s-au prezentat doar Ciocoi și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

Prim-ministrul interimar a dat asigurări că suma de 22,46 mln de lei, solicitată de CEC, va fi alocată – fie înainte de scrutin, fie după desfășurarea acestuia și a convocat o nouă ședință a guvernului pentru după-amiaza de 9 iulie. Președintele CEC Dorin Cimil a precizat că, în cazul în care banii nu vor fi transferați, executivul ar putea fi acționat în judecată.

Sursele NM susțin că alocarea banilor este blocată la inițiativa lui Igor Dodon. Experții consideră că ședința cabinetului de miniștri putea să se desfășoare online, dacă într-adevăr, jumătate dintre miniștri sunt bolnavi și nu exclud un sabotaj.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan a convocat Consiliul de Securitate. Cum va răspunde România dacă i se va mai încălca spațiul aerian

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat, luni, de către președintele Nicușor Dan pentru joi, la ora 12.00. Reuniunea de la Palatul Cotroceni va avea ca subiect modul în care vor răspunde autoritățile în cazul încălcărilor spațiului aerian de către drone sau alte tipuri de aeronave.

Potrivit comunicatului transmis de către Administrația Prezidențială, pe ordinea de zi a ședinței se află:

  • Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
  • Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.

„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, se mai spune în comunicatul citat de hotnews.

Convocarea CSAT survine în contextul în care, pe 13 septembrie, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, iar armata română a ridicat avioane de la sol pentru interceptarea dronei.

La scurtă vreme după incident, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu preciza că, în ce privește procedura de doborâre a aeronavelor care intră în spațiul aerian românesc, detaliile vor fi stabilite în CSAT.

În cazul dronelor, decizia de doborâre poate fi luată și de către comandatul operațiunii de interceptare. În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: