pressone.ro

„Nu există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Moldova”. Ana Guțu, despre presă și legislație permisivă

Presa rusească domină spațiul mediatic din Republica Moldova din cauza politicii permisive, iar o instituție care să combată cu succes propaganda rusă lipsește. De această părere este Ana Guțu, secretar de stat al României din cadrul Departamentului pentru Relația cu Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu publicat pe 19 octombrie de portalul Press One.

Fosta deputată Ana Guțu consideră că ziarele și canalele de televiziune și radio rusești domină și astăzi spațiul mediatic din Republica Moldova, iar asta se întâmplă din cauza că „la începutul anilor ’90 a fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse”.

„Din 100 de canale, 90 emit în limba rusă și pe acest fundal, timp de 30 de ani, din păcate, mentalitățile sociale din Republica Moldova nu au evoluat. Există o nostalgie profundă după timpurile sovietice, populația preferă să privească emisiuni la canale de televiziune rusești, spațiul internet este dominat de site-uri rusești și unele din ele nici măcar nu se obosesc să afișeze versiunea în limba română a site-ului, chiar dacă legislația îi obligă în acest sens și nimeni nu se preocupă de aceasta. [Nu există o prevedere în legislație care să precizeze în ce limbă trebuie să fie site-urile, NM]”, a declarat Ana Guțu.

Ana Guțu susține că sursa combaterii acestei propagande rusești ar fi educația elementară, preuniversitară, liceul și universitatea, însă instituții care să combată propaganda rusă lipsesc în Republica Moldova.

„La ora actuală nu pot să spun că există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Republica Moldova. Există anumite proiecte, se mai creează platforme, pagini de Facebook de combatere a fake-news-urilor și așa mai departe, dar eu cred că ele sunt insuficiente. Fiindcă oricâte platforme de combatere a propagandei ai crea, ele nu ajută cu nimic dacă cetățeanul din Republica Moldova venind acasă, seara, după serviciu, sau stând toată ziua acasă și privind televizorul, care este sursa lui principală de informație; ei, când 90 de canale vorbesc cu cetățeanul în limba rusă despre realitățile rusești, promovează personalitățile rusești, exponenții show-biz-ului rusesc, cum putem să luptăm noi cu propaganda rusă?! [În Republica Moldova este interzisă retransmiterea știrilor și a emisiunilor analitice produse în Rusia, NM]”, a mai spus Guțu.

Reacția vine după ce, aceeași platformă a publicat un interviu cu Valeriu Pașa, activist civic, expert în spațiu informațional, mass media și politică al think-tank-ului WatchDog.md din Moldova.

Acesta a declarat că propaganda rusă în Moldova ar avea succes, pentru că lipsește o alternativă calitativă în română.

„Tot ce înseamnă entertainment de calitate, în proporție absolută, vine în limba rusă. Pentru că să te uiți la subtitrări la PRO TV nu vrei. La care adaugi că nu e niciun fel de calitate, îți arată un film care a fost interesant acum 20 de ani. Și asta e maximul ce poate oferi presa din România ca să se bată cu cea din Federația Rusă”, a declarat acesta.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

„Tux”, fără plângeri. Cernăuțeanu admite că printre prejudiciați erau funcționari publici

În cadrul dosarului „Tux” nu au fost recepționate plângeri de la persoanele prejudiciate. Acest lucru se întâmplă inclusiv pentru că printre acestea erau funcționari publici, a sugerat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. Acesta a mai menționat că victimele nu au reclamat pierderile pentru că ar fi trebuit să justifice veniturile respective. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 17 iunie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Ce este paradoxal în acest proces: nu au venit victime care să depună plângeri că au fost delapidate de aceste mijloace financiare. (…) Una că este de rușine, alta – fiecare persoană conștientizează că fie este un funcționar public, fie este o altă persoană care trebuia să raporteze aceste venituri pentru care să fie impozitat”, a declarat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă existau și funcționari publici care dețineau bani din surse ilegale și i-ar fi direcționat acolo, șeful IGP a răspuns: „Nu vreau acum să vin cu o formă… Orice funcționar public, indiferent din care structură, din cei care depun declarația de avere și interese personale, în momentul în care avea și venituri din astfel de piramide, era obligat ca să le declare. (…) Din câte cunosc, cel puțin, sunt și alte metode de investigații prin care se demonstrează acțiunile ilegale ale persoanelor care au fost implicate în aceste procese”.

***

Platforma de tranzacționare „Tux Moldova”, bănuită că ar funcționa ca o piramidă financiară, s-a prăbușit la începutul lunii octombrie 2025. Potrivit datelor autorităților, circa 50 000 de oameni ar fi fost atrași în această schemă. Pierderile estimate depășesc 48 de milioane de euro. Pe 6 noiembrie 2025, cinci persoane, inclusiv lideri ai schemei, au fost reținute.

În iunie 2026, procurorii au anunțat că un singur lider al presupusei rețele financiare a fost trimis în judecată. În același timp, alte zeci de persoane sunt cercetate penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: