pressone.ro

„Nu există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Moldova”. Ana Guțu, despre presă și legislație permisivă

Presa rusească domină spațiul mediatic din Republica Moldova din cauza politicii permisive, iar o instituție care să combată cu succes propaganda rusă lipsește. De această părere este Ana Guțu, secretar de stat al României din cadrul Departamentului pentru Relația cu Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu publicat pe 19 octombrie de portalul Press One.

Fosta deputată Ana Guțu consideră că ziarele și canalele de televiziune și radio rusești domină și astăzi spațiul mediatic din Republica Moldova, iar asta se întâmplă din cauza că „la începutul anilor ’90 a fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse”.

„Din 100 de canale, 90 emit în limba rusă și pe acest fundal, timp de 30 de ani, din păcate, mentalitățile sociale din Republica Moldova nu au evoluat. Există o nostalgie profundă după timpurile sovietice, populația preferă să privească emisiuni la canale de televiziune rusești, spațiul internet este dominat de site-uri rusești și unele din ele nici măcar nu se obosesc să afișeze versiunea în limba română a site-ului, chiar dacă legislația îi obligă în acest sens și nimeni nu se preocupă de aceasta. [Nu există o prevedere în legislație care să precizeze în ce limbă trebuie să fie site-urile, NM]”, a declarat Ana Guțu.

Ana Guțu susține că sursa combaterii acestei propagande rusești ar fi educația elementară, preuniversitară, liceul și universitatea, însă instituții care să combată propaganda rusă lipsesc în Republica Moldova.

„La ora actuală nu pot să spun că există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Republica Moldova. Există anumite proiecte, se mai creează platforme, pagini de Facebook de combatere a fake-news-urilor și așa mai departe, dar eu cred că ele sunt insuficiente. Fiindcă oricâte platforme de combatere a propagandei ai crea, ele nu ajută cu nimic dacă cetățeanul din Republica Moldova venind acasă, seara, după serviciu, sau stând toată ziua acasă și privind televizorul, care este sursa lui principală de informație; ei, când 90 de canale vorbesc cu cetățeanul în limba rusă despre realitățile rusești, promovează personalitățile rusești, exponenții show-biz-ului rusesc, cum putem să luptăm noi cu propaganda rusă?! [În Republica Moldova este interzisă retransmiterea știrilor și a emisiunilor analitice produse în Rusia, NM]”, a mai spus Guțu.

Reacția vine după ce, aceeași platformă a publicat un interviu cu Valeriu Pașa, activist civic, expert în spațiu informațional, mass media și politică al think-tank-ului WatchDog.md din Moldova.

Acesta a declarat că propaganda rusă în Moldova ar avea succes, pentru că lipsește o alternativă calitativă în română.

„Tot ce înseamnă entertainment de calitate, în proporție absolută, vine în limba rusă. Pentru că să te uiți la subtitrări la PRO TV nu vrei. La care adaugi că nu e niciun fel de calitate, îți arată un film care a fost interesant acum 20 de ani. Și asta e maximul ce poate oferi presa din România ca să se bată cu cea din Federația Rusă”, a declarat acesta.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: