„Nu mai există cuvinte cenzurate"
Cum îți poți deschide un magazin online în Moldova și de ce afacerile pleacă în „zona gri"
„Nu mai există cuvinte cenzurate"
Cum îți poți deschide un magazin online în Moldova și de ce afacerile pleacă în „zona gri"
În Moldova, epidemia de COVID nu numai că a contribuit la creșterea comerțului electronic, dar și a agravat brusc toate problemele din acest domeniu, care s-au acumulat de-a lungul anilor. Una dintre cele mai mari este formularea extrem de vagă în lege a noțiunii „magazin online". NM a analizat, de ce comerțul online din Moldova rămâne de mai mulți ani în „zona gri", de ce antreprenorii „nu mai au cuvinte cenzurate pentru a descrie tot circul ăsta al autorizațiilor" și de ce autoritățile Moldovei frânează de mai mulți ani dezvoltarea economiei online în țara noastră.
În afara cadrului legal
Comerțul online în Moldova rămâne de mai mulți ani în „zona gri" a reglementării de stat, inclusiv a celei fiscale. Chiar dacă din anul 2004, în țara noastră funcționează legea privind comerțul electronic. Ce-i drept, versiunea inițială a acestei legi a fost, de fapt, o copie a directivei Parlamentului European și a Consiliului Europei din anul 2000. În anul 2017, aceasta a fost adaptată la realitățile din Moldova, iar în luna februarie 2018, noua variantă a legii a intrat în vigoare.
Însă în versiunea actualizată s-au păstrat foarte multe formulări vagi și „pete albe": de exemplu, în afara reglementării au rămas numeroasele magazine pe rețelele sociale, inclusiv pe Facebook și Instagram. În anul 2018, legea a fost modificată, dar și de această dată, modificările nu s-au referit la comerțul online prin rețelele sociale.
De menționat că marile rețele sociale au început să ofere utilizatorilor lor un instrumentariu pentru vânzări și afaceri. Pe Facebook funcționează, din anul 2016, marketplace intern (platformă online care colectează și sistematizează informația despre mărfurile și serviciile diferitelor companii înregistrate în rețea). În anul 2017, a apărut platforma Business.instagram, iar în 2018, și rețeaua Vkontakte a lansat un servciu de optimizare a vânzărilor și serviciilor.
Însă în versiunea actualizată s-au păstrat foarte multe formulări vagi și „pete albe": de exemplu, în afara reglementării au rămas numeroasele magazine pe rețelele sociale, inclusiv pe Facebook și Instagram. În anul 2018, legea a fost modificată, dar și de această dată, modificările nu s-au referit la comerțul online prin rețelele sociale.
De menționat că marile rețele sociale au început să ofere utilizatorilor lor un instrumentariu pentru vânzări și afaceri. Pe Facebook funcționează, din anul 2016, marketplace intern (platformă online care colectează și sistematizează informația despre mărfurile și serviciile diferitelor companii înregistrate în rețea). În anul 2017, a apărut platforma Business.instagram, iar în 2018, și rețeaua Vkontakte a lansat un servciu de optimizare a vânzărilor și serviciilor.
Probleme
Participanții pieței menționează că problemele în domeniul comerțului online s-au acumulat ani în șir și s-au agravat brusc în timpul epidemiei, când în Moldova au crescut considerabil cererile și volumul comenzilor online.
Ținem să menționăm că în lipsa unei metodologii, astăzi este practic imposibil să calculezi volumul comerțului online în Moldova. Există calculele interne ale băncilor pe baza tranzacțiilor online efectuate prin intermediul acestora, dar, de obicei, acestea sunt informații închise. Totodată, o mare parte a magazinelor online acceptă plăți în numerar sau prin terminalele POS.
Dar să revenim la probleme. Una dintre cele mai mari este formularea extrem de vagă în lege a noțiunii „magazin online". Pe sectorul moldovenesc al internetului nici nu există un set clar de caracteristici care ar permite divizarea în magazin online și „vitrina" (site-ul care pur și simplu informează despre mărfuri și prețuri, dar nu permite comanda și achitarea online). Dar astfel de caracteristici pot fi desemnate cu lejeritate, a menționat Vasilisa Smirnova, manager marketplace național.
“
Dacă o comandă poate fi perfectată prin intermediul site-ului, adică acolo există ceea ce se numește „coș", script, care adună mărfurile pe care le comandați, calculează prețurile, reducerile, permite întocmirea plăților și livrarea, înseamnă că acesta este cu siguranță un magazin online. Dacă însă ese un site-carte de vizită ori un site-portofoliu, unde există mărfuri și prețuri, dar urmează numai datele de contact: numărul de telefon, e-mail sau direct (mesaje private) – acesta nu poate fi un magazin online, pentru că lipsește elementul principal – comercializarea și achitarea produsului.
Neclaritatea formulărilor în lege provoacă, printre altele, interpretări diferite ale acestora, dar nu vor fi în favoarea afacerilor. Olga Pencencova, proprietara unui magazin online din Moldova, a comunicat pentru NM că se întâmplă adesea că ei sunt amendați „pentru ceva, apoi li se explică, cum trebuia să se facă, în timp ce multe norme legislative referitoare la plățile electronice sunt atât de simplificate încât pot fi interpretate prin numeroase metode".
Olga Pencencova susține că un alt șir de probleme ține de costurile mari de lansare și funcționare a unei astfel de afaceri. Ea a menționat că lansarea unei platforme online costă până la 5 mii de euro, apoi până la 500 de euro lunar (în funcție de volumul de mărfuri) va costa promovarea pe piață. De asemenea, potrivit ei, băncile au stabilit „condiții absolut drăcești" pentru plățile online și acceptarea plăților cu cardul pe site (oficial, acesta se numește „modul e-commerce"). În plus, Pencencova mai susține că primăria municipiului Chișinău a majorat de 2,5 ori plata autorizației pentru un magazin online.
În opinia participanților piaței, cele mai răspândite probleme ale comerțului online pot fi divizate în câteva blocuri.
Olga Pencencova susține că un alt șir de probleme ține de costurile mari de lansare și funcționare a unei astfel de afaceri. Ea a menționat că lansarea unei platforme online costă până la 5 mii de euro, apoi până la 500 de euro lunar (în funcție de volumul de mărfuri) va costa promovarea pe piață. De asemenea, potrivit ei, băncile au stabilit „condiții absolut drăcești" pentru plățile online și acceptarea plăților cu cardul pe site (oficial, acesta se numește „modul e-commerce"). În plus, Pencencova mai susține că primăria municipiului Chișinău a majorat de 2,5 ori plata autorizației pentru un magazin online.
În opinia participanților piaței, cele mai răspândite probleme ale comerțului online pot fi divizate în câteva blocuri.
E-commerce și condițiile bancare
NM a constatat că doar patru bănci din Moldova oferă serviciul e-commerce (comerțul electronic) – Moldova Agroindbank, Victoriabank, FinComBank și Moldindconbank. De asemenea, din anul 2015, pe piață este prezent Paynet – serviciu de procesare financiară pentru carduri și sisteme de plăți, care a început să concureze serios în acest sens cu băncile.
Prețul deservirii
Condițiile e-commerce pe care le propun băncile depind în mod direct de cifra de afaceri a companiei: cu cât aceasta este mai mică, cu atât ratele dobânzii sunt mai mari și invers, cu cât e mai mare cifra de afaceri, cu atât mai mici sunt ratele.
La fel, condițiile depind de nivelul „riscului" afacerii. În acest sens, Moldova respectă regulile stabilite de sistemele VISA și Mastercard și stabilește patru niveluri ale „riscului": înalt, mediu, scăzut și „respins" (în cel din urmă caz, băncile pur și simplu refuză să colaboreze). Cu fiecare tranzacție de vânzare-cumpărare efectuată online, băncile percep „un depozit de asigurare", mărimea căruia depinde de nivelul „riscului". Băncile rețin aceste „depozite" timp de o jumătate de an.
Olga Pencencova a menționat că aceste „mușcături" zilnice din cifra de afaceri îi limitează antreprenorului gestionarea mijloacelor pe care le deține. Și în acest sens există un anumit paradox: cu cât afacerea online funcționează mai activ, cu atât mai mulți bani acordă băncii pentru „asigurarea" pe o perioadă de o jumătate de an.
Câteva domenii de afaceri sunt clasifiate ca fiind cu nivel înalt de risc:
La fel, condițiile depind de nivelul „riscului" afacerii. În acest sens, Moldova respectă regulile stabilite de sistemele VISA și Mastercard și stabilește patru niveluri ale „riscului": înalt, mediu, scăzut și „respins" (în cel din urmă caz, băncile pur și simplu refuză să colaboreze). Cu fiecare tranzacție de vânzare-cumpărare efectuată online, băncile percep „un depozit de asigurare", mărimea căruia depinde de nivelul „riscului". Băncile rețin aceste „depozite" timp de o jumătate de an.
Olga Pencencova a menționat că aceste „mușcături" zilnice din cifra de afaceri îi limitează antreprenorului gestionarea mijloacelor pe care le deține. Și în acest sens există un anumit paradox: cu cât afacerea online funcționează mai activ, cu atât mai mulți bani acordă băncii pentru „asigurarea" pe o perioadă de o jumătate de an.
Câteva domenii de afaceri sunt clasifiate ca fiind cu nivel înalt de risc:
Pariurile și tot ce ține de ele, inclusiv jocurile de noroc;
Farmaciile și afacerile farmaceutice (inclusiv suplimentele alimentare);
Țigările și tot ce ține de produsele de tutun;
Telemarketingul sub orice formă;
Serviciile matrimoniale și de escortă (în Moldova, acest gen de activitate nu este inclus în clasificatorul oficial, de aceea el nu există oficial).
Rata de procesare pentru companiile din aceste domenii de afaceri constituie în medie 15%. Adică, din fiecare 1000 de lei vânzări, 150 de lei rămân în bancă pentru o perioadă de șase luni.
De regulă, băncile determină companiile cu nivel mediu de risc, folosind controlul conformității financiare (pentru respectarea regulilor și a reglementărilor financiare interne și externe). De exemplu, în Moldova, motiv pentru includerea în această categorie este costul înalt al unei achiziții medii (cec mediu). Rata pentru serviciile de comerț electronic pentru astfel de companii este în medie de 10%. Deci, din fiecare 1000 de lei vânzări, 100 de lei sunt transferați automat la bancă pentru o perioadă de șase luni.
Companiilor cu nivel scăzut de risc sunt atribuite, de obicei, afacerile mici, dacă situațiile financiare ale acestora nu provoacă îndoieli și semne de întrebare. Pentru acestea, rata este de 5%. Și, respectiv, 50 de lei din fiecare 1000 de lei vânzări.
De regulă, băncile determină companiile cu nivel mediu de risc, folosind controlul conformității financiare (pentru respectarea regulilor și a reglementărilor financiare interne și externe). De exemplu, în Moldova, motiv pentru includerea în această categorie este costul înalt al unei achiziții medii (cec mediu). Rata pentru serviciile de comerț electronic pentru astfel de companii este în medie de 10%. Deci, din fiecare 1000 de lei vânzări, 100 de lei sunt transferați automat la bancă pentru o perioadă de șase luni.
Companiilor cu nivel scăzut de risc sunt atribuite, de obicei, afacerile mici, dacă situațiile financiare ale acestora nu provoacă îndoieli și semne de întrebare. Pentru acestea, rata este de 5%. Și, respectiv, 50 de lei din fiecare 1000 de lei vânzări.
Prețul tranzacției
Există un sistem de clasificare și mai sofisticat pentru a determina valoarea unei tranzacții (deci, câți bani percep băncile pentru o plată efectuată prin intermediul acestora pentru o achiziție online).
- Dacă plata se face prin utilizarea cardului băncii care desfășoară comerțul electronic, costul tranzacției va fi, în medie, de 1,9% - 2,2% din valoarea achiziției.
- Dacă se face cu cardul altei bănci din Moldova – de la 2,5% până la 2,8%.
- Dacă se utilizează un card de la o bancă din afara Moldovei (cu excepția băncilor din SUA) – de la 3,0% până la 3,3%.
- Dacă se utilizează un card al sistemului American Express (emis doar de băncile din SUA) – de la 3,1% până la 3,4% (multe bănci din Moldova nu pot accepta plăți de pe cardurile AMEX).
Astfel, dintr-o achiziție de 1000 de lei, băncile rețin de la 50 până la 150 de lei pentru „depozitul de asigurare" și de la 19 până la 34 de lei pentru o tranzacție. În total, în cazul unei achiziții online în Moldova, „valoarea medie a tranzacției" variază de la 6,9% (întreprinderile cu nivel scăzut de risc sunt plătite cu un card al aceleiași bănci din Moldova) până la 13,3% (întreprinderile cu nivel mediu de risc nu sunt plătite cu un card moldovenesc, dar nici cu unul american). Asta, dacă nu ținem cont de cea mai „rea" opțiune (aproape ireală), în care un antreprenor pierde până la 18,4% din suma achiziției – atunci când o afacere cu niveș înalt de risc este plătită cu un card american AMEX.
- Dacă plata se face prin utilizarea cardului băncii care desfășoară comerțul electronic, costul tranzacției va fi, în medie, de 1,9% - 2,2% din valoarea achiziției.
- Dacă se face cu cardul altei bănci din Moldova – de la 2,5% până la 2,8%.
- Dacă se utilizează un card de la o bancă din afara Moldovei (cu excepția băncilor din SUA) – de la 3,0% până la 3,3%.
- Dacă se utilizează un card al sistemului American Express (emis doar de băncile din SUA) – de la 3,1% până la 3,4% (multe bănci din Moldova nu pot accepta plăți de pe cardurile AMEX).
Astfel, dintr-o achiziție de 1000 de lei, băncile rețin de la 50 până la 150 de lei pentru „depozitul de asigurare" și de la 19 până la 34 de lei pentru o tranzacție. În total, în cazul unei achiziții online în Moldova, „valoarea medie a tranzacției" variază de la 6,9% (întreprinderile cu nivel scăzut de risc sunt plătite cu un card al aceleiași bănci din Moldova) până la 13,3% (întreprinderile cu nivel mediu de risc nu sunt plătite cu un card moldovenesc, dar nici cu unul american). Asta, dacă nu ținem cont de cea mai „rea" opțiune (aproape ireală), în care un antreprenor pierde până la 18,4% din suma achiziției – atunci când o afacere cu niveș înalt de risc este plătită cu un card american AMEX.
Explicând necesitatea „depozitului de asigurare", cei de la Moldindconbank au menționat că există „unele aspecte" pe care antreprenorii nu le iau în calcul.
“
În primul rând, este vorba despre securitatea financiară, deoarece dacă un cumpărător va fi nemulțumit de produsul achiziționat sau de calitatea acestuia, banca ce prestează serviciul de comerț online este responsabilă de returnarea banilor (chargeback), conform normelor sistemelor de plată internaționale.
Anume pentru astfel de situații este prevăzut „depozitul de asigurare care reține o parte din bani pe un cont aparte o anumită perioadă de timp, după care ei sunt transferați vânzătorului", a adăugat Strișcă.
În ce privește valoarea tranzacției, el susține că „în multe privințe, și aceasta se bazează pe cerințele sistemelor de plată internaționale și banca nu poate reduce și mai tare costurile, făcându-și serviciul neprofitabil".
Strișcă a subliniat că există și „o problemă foarte importantă ce ține de asigurarea securității tranzacțiilor propriu-zise". De aceea banca nu este pregătită să încheie un contract de comerț electronic cu toată lumea. De exemplu, o condiție importantă o constituie un site calitativ al magazinului online, iar banca respinge „proiectele șablon realizate în grabă" din cauza nesiguranței lor.
Și aceasta este o parte din „procedura de verificare și din cerințele stricte față de calitatea afacerii, care, la fel, cresc costul serviciilor de comerț electronic și nu întotdeauna sunt înțelese de mediul de afaceri", a menționat șeful Departamentului marketing al Moldindconbank. El a adăugat că într-adevăr, timp îndelungat, procedura de deschidere a comerțului online dura foarte mult, dar acum banca a simplificat-o și i-a micșorat durata.
În ce privește valoarea tranzacției, el susține că „în multe privințe, și aceasta se bazează pe cerințele sistemelor de plată internaționale și banca nu poate reduce și mai tare costurile, făcându-și serviciul neprofitabil".
Strișcă a subliniat că există și „o problemă foarte importantă ce ține de asigurarea securității tranzacțiilor propriu-zise". De aceea banca nu este pregătită să încheie un contract de comerț electronic cu toată lumea. De exemplu, o condiție importantă o constituie un site calitativ al magazinului online, iar banca respinge „proiectele șablon realizate în grabă" din cauza nesiguranței lor.
Și aceasta este o parte din „procedura de verificare și din cerințele stricte față de calitatea afacerii, care, la fel, cresc costul serviciilor de comerț electronic și nu întotdeauna sunt înțelese de mediul de afaceri", a menționat șeful Departamentului marketing al Moldindconbank. El a adăugat că într-adevăr, timp îndelungat, procedura de deschidere a comerțului online dura foarte mult, dar acum banca a simplificat-o și i-a micșorat durata.
Taxele locale (autorizația)
Între timp, mediul de afaceri consideră că o altă problemă este autorizația pe care o companie sau o firmă care și-a lansat comerțul online trebuie s-o obțină de la autoritățile locale. Conform Clasificatorului Activităților din Economie din Moldova – CAEM, comerțul online se încadrează în punctul 47.91 – „comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet".
Costul autorizației este stabilit de consiliile locale. De notat că în acest sens nu există niciun fel de regulamente sau acte normative și autoritățile locale acționează în acest caz exclusiv la propria discreție.
De aceea costul autorizației se deosebește foarte mult de la o localitate la alta și variază de la 1800 lei anual (la Orhei) până la 10 000 lei (la Chișinău). Reieșind din informațiile și documentele primăriilor și consiliilor locale, care sunt în acces deschis, în majoritatea raioanelor și orașelor din Moldova nici nu există o asemenea taxă.
Costul autorizației este stabilit de consiliile locale. De notat că în acest sens nu există niciun fel de regulamente sau acte normative și autoritățile locale acționează în acest caz exclusiv la propria discreție.
De aceea costul autorizației se deosebește foarte mult de la o localitate la alta și variază de la 1800 lei anual (la Orhei) până la 10 000 lei (la Chișinău). Reieșind din informațiile și documentele primăriilor și consiliilor locale, care sunt în acces deschis, în majoritatea raioanelor și orașelor din Moldova nici nu există o asemenea taxă.
Harta interactivă pe raioane a Moldovei
În opinia Vasilisei Smirnova, un astfel de haos în reglementarea comerțului online încalcă prevederile Legii concurenței și provoacă antreprenorii să plece în „zona gri" sau, profitând de confuzia legislativă, să reînregistreze adresele juridice ale companiilor lor acolo unde nu există taxe locale sau acestea sunt minime. Vasilisa Smirnova consideră că suma autorizației anuale de 10 mii de lei „este exagerată și absurdă, ținând cont de faptul că la 16 km de Chișinău, la Ialoveni, o autorizație de acest gen costă 3 mii de lei, iar la 27 km, la Strășeni – 2500 lei".
De notat că acum un an, o autorizație pentru comerțul online la Chișinău costa 4 mii de lei și această sumă era comparabilă cu prețul unei astfel de autorizații la Bălți, Nisporeni sau Ungheni. Direcția finanțe a primăriei capitalei a propus majorarea costului autorizației de 2,5 ori în anul 2020, menționând că astfel va fi completat bugetul capitalei cu peste 2 milioane de lei.
Menționăm că potrivit informației oficiale, 346 de antreprenori s-au adresat anul trecut la primăria capitalei după autorizația pentru comerțul online.
În luna mai curent, autoritățile capitalei au făcut ajustări la sistemul impozitelor și taxelor locale și au stabilit rata zero pentru autorizația pentru comerț online „în perioada de acțiune a stării de urgență". Reamintim că regimul stării de urgență în Moldova a funcționat de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii mai, iar după aceasta, autoritățile au instituit regimul stării de urgență în sănătate publică, acesta funcționând până în prezent.
Un antreprenor din Chișinău, care a plătit anterior autorizația anuală pentru comerțul online, a menționat pentru NM că s-a adresat la primărie cu solicitarea de a i se explica dacă primăria va returna supraplata pentru autorizație, în contextul deciziei din luna mai. Cei de la primărie au răspuns că această sumă va fi transferată în contul următoarelor plăți pentru autorizație, ceea ce este o practică normală în astfel de cazuri.
De notat că alți antreprenori au comunicat pentru NM că le-au fost acceptate plățile pentru autorizație deja după decizia autorităților locale cu privire la rata zero temporară. Potrivit afirmațiilor unui om de afaceri, care a insistat să-i păstrăm anonimatul, el „nu mai are cuvinte cenzurate pentru a descrie tot circul ăsta al autorizațiilor și am deciziilor care se iau aproape retroactiv".
De notat că acum un an, o autorizație pentru comerțul online la Chișinău costa 4 mii de lei și această sumă era comparabilă cu prețul unei astfel de autorizații la Bălți, Nisporeni sau Ungheni. Direcția finanțe a primăriei capitalei a propus majorarea costului autorizației de 2,5 ori în anul 2020, menționând că astfel va fi completat bugetul capitalei cu peste 2 milioane de lei.
Menționăm că potrivit informației oficiale, 346 de antreprenori s-au adresat anul trecut la primăria capitalei după autorizația pentru comerțul online.
În luna mai curent, autoritățile capitalei au făcut ajustări la sistemul impozitelor și taxelor locale și au stabilit rata zero pentru autorizația pentru comerț online „în perioada de acțiune a stării de urgență". Reamintim că regimul stării de urgență în Moldova a funcționat de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii mai, iar după aceasta, autoritățile au instituit regimul stării de urgență în sănătate publică, acesta funcționând până în prezent.
Un antreprenor din Chișinău, care a plătit anterior autorizația anuală pentru comerțul online, a menționat pentru NM că s-a adresat la primărie cu solicitarea de a i se explica dacă primăria va returna supraplata pentru autorizație, în contextul deciziei din luna mai. Cei de la primărie au răspuns că această sumă va fi transferată în contul următoarelor plăți pentru autorizație, ceea ce este o practică normală în astfel de cazuri.
De notat că alți antreprenori au comunicat pentru NM că le-au fost acceptate plățile pentru autorizație deja după decizia autorităților locale cu privire la rata zero temporară. Potrivit afirmațiilor unui om de afaceri, care a insistat să-i păstrăm anonimatul, el „nu mai are cuvinte cenzurate pentru a descrie tot circul ăsta al autorizațiilor și am deciziilor care se iau aproape retroactiv".
Cât costă un magazin online în Moldova (potrivit unui sondaj în rândul antreprenorilor)
Digitalizare în stil moldovenesc
La sfârșitul lunii mai curent, Ministerul Economiei a prezentat pentru discuții publice proiectul Foii de Parcurs privind digitalizarea economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic. Totodată, proiectul a fost transmis direct tuturor marilor actori economici ai economiei moldovenești.
Comentariile și propunerile oficiale referitoare la proiect au fost acceptate până la 8 iunie. Pe site-ul pe care a fost publicat Foaia de Parcurs a apărut un singur comentariu în această perioadă.
Dar, potrivit informațiilor NM, documentul a fost pe larg discutat de cei mai importanți agenți economici și asociații de business, care au transmis Ministerului Economiei mai multe propuneri pentru digitalizarea economiei și optimizarea comerțului online. De notat că potrivit unor antreprenori, ei nici nu au înțeles obiectivele finale ale Foii de Parcurs, care sunt descrise prin cuvinte generale, fără ceva concret.
În același timp, în opinia Vasilisei Smirnova, în acest proiect sunt „multe idei bune, de exemplu, implementarea sistemului M-pay pentru toate serviciile publice sau un sistem interesant de vouchere pentru elaborarea site-urilor". Însă oamenii de afaceri și experții cu care a comunicat NM au menționat că au trecut deja două luni, iar ministerul nu a comunicat nimic nici despre soarta Foii de Parcurs, nici despre soarta propunerilor care au venit din partea mediului de afaceri.
Comentariile și propunerile oficiale referitoare la proiect au fost acceptate până la 8 iunie. Pe site-ul pe care a fost publicat Foaia de Parcurs a apărut un singur comentariu în această perioadă.
Dar, potrivit informațiilor NM, documentul a fost pe larg discutat de cei mai importanți agenți economici și asociații de business, care au transmis Ministerului Economiei mai multe propuneri pentru digitalizarea economiei și optimizarea comerțului online. De notat că potrivit unor antreprenori, ei nici nu au înțeles obiectivele finale ale Foii de Parcurs, care sunt descrise prin cuvinte generale, fără ceva concret.
În același timp, în opinia Vasilisei Smirnova, în acest proiect sunt „multe idei bune, de exemplu, implementarea sistemului M-pay pentru toate serviciile publice sau un sistem interesant de vouchere pentru elaborarea site-urilor". Însă oamenii de afaceri și experții cu care a comunicat NM au menționat că au trecut deja două luni, iar ministerul nu a comunicat nimic nici despre soarta Foii de Parcurs, nici despre soarta propunerilor care au venit din partea mediului de afaceri.
Olga Pencencova consideră că, în cele din urmă, această „strategie digitală" a Ministerului Economiei nu va sprijini în niciun fel micile afaceri care, în condițiile actuale, trebuie „să identifice propriile căi de dezvoltare", fără a aștepta vreun ajutor serios din partea statului. Majoritatea proprietarilor de afaceri mici deja fac acest lucru.
Și Tatiana Lariușina, doctor în economie, este sceptică față de Foaia de Parcurs a Ministerului Economiei, considerând că, până la urmă, documentul va avea soarta celebrelor strategii „Moldova-2020" și „Moldova-2030" (NM a scris despre aceasta în articolul „Moldova despre nimic. De ce la noi nu este nici Singapore, nici chiar Georgia").
Lariușina a menționat că timp îndelungat, în Moldova a frânat tendința mondială de schimbare a întregii paradigme economice în direcția digitalizării (transformarea digitală a businessului, economiei și societății) și a trecerii generale în online. Potrivit expertei, este în special din că „economia online este mult mai simplă și mai transparentă. Aceasta lovește asupra sistemului existent al aparatului de stat ineficient din Moldova și exclude aproape totalmente mita".
Experta mai susține că noul coronavirus „a demonstrat că revenirea la trecut nu va mai fi". De aceea în situația dată, este deosebit de importantă poziția consolidată a comunității de afaceri, care trebuie să excludă practica „strategiilor de hârtie" obișnuită pentru Moldova, a menționat Lariușina.
Lariușina a menționat că timp îndelungat, în Moldova a frânat tendința mondială de schimbare a întregii paradigme economice în direcția digitalizării (transformarea digitală a businessului, economiei și societății) și a trecerii generale în online. Potrivit expertei, este în special din că „economia online este mult mai simplă și mai transparentă. Aceasta lovește asupra sistemului existent al aparatului de stat ineficient din Moldova și exclude aproape totalmente mita".
Experta mai susține că noul coronavirus „a demonstrat că revenirea la trecut nu va mai fi". De aceea în situația dată, este deosebit de importantă poziția consolidată a comunității de afaceri, care trebuie să excludă practica „strategiilor de hârtie" obișnuită pentru Moldova, a menționat Lariușina.
“
Anume afacerile ar trebui să fie astăzi motorul transformărilor pozitive în economie. Iar dacă luăm în calcul faptul că în Moldova este o infrastructură IT suficient de dezvoltată și calitativă, aceste transformări pot fi aplicate în practică destul de repede și reușit.
Text: Alexandr Macuhin
Prezentare: Cristina Demian
Foto: ua.news
Prezentare: Cristina Demian
Foto: ua.news
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team