„Nu-mi pasă absolut deloc”: Reacția lui Șor, după ce Canada a sancționat mai multe persoane care i-ar fi apropiate și 6 posturi TV pe care le-ar controla

Politicianul fugar Ilan Șor, condamnat de justiția din Moldova la 15 ani în dosarul „frauda bancară”, a venit cu o reacție, după ce Guvernul Canadei a anunțat pe 17 octombrie sancțiuni asupra mai multor persoane care i-ar fi apropiate, precum și asupra a șase posturi TV pe care le-ar controla. Șor susține că nu îi pasă „absolut deloc” de ce spune sau ce face executivul canadian, pe care îl numește „incompetent”.

„Este firesc că guvernul canadian a decis să impună sancțiuni împotriva politicienilor (inclusiv a mea) și a presei. Canada luptă pentru norme democratice interzicând jurnaliștii, Canada luptă pentru norme democratice invitând sub aplauze soldați germani naziști în Parlament să aplaude, Canada luptă pentru norme democratice prin arestarea propriilor cetățeni. Un lucru este bun: mie (și nu numai mie) nu-mi pasă absolut deloc ce gândește și face această mediocră și incompetentă guvernare a Canadei”, a scris Șor pe rețelele de socializare pe care le gestionează.

De menționat că Guvernul Canadei a anunțat marți, 17 octombrie, impunerea sancțiunilor împotriva a nouă persoane care au legătură cu ex-Partidul „ȘOR” sau sunt apropiate oligarhilor fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, care au căzut anterior sub incidența sancțiunilor canadiene. Din lista celor nouă persoane sancționate de Canada fac parte: Alexandr Kalinin, Grigore Caramalac, Vera Plahotniuc, Valerii Climenco, Serghei Burgudji, Maria Albot, Igor Himici, Tatiana Platon și Arina Corșicova. Detalii AICI.

Tot astăzi, Guvernul canadian a impus sancțiuni împotriva a șase posturi de televiziune din Republica Moldova, lipsite temporar de licențe. Este vorba despre posturile TV6, Orhei TV, Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: