facebookcom/igor.dodon

„Nu poate Ministerul de Interne să meargă la nesfărşit cu bâta”. Ministrul Sănătății, despre posibile restricții și numărul mare de medici infectați

Măsurile restrictive în contextul pandemiei de COVID-19 ar putea fi reactualizate, însă nu are sens ca acestea să fie impuse pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dacă situaţia este favorabilă în unele localităţi. Declarația a fost făcută de către ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Viorica Dumbrăveanu în cadrul ediției din 23 septembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

Despre impunerea unor restricții

Ministrul Sănătății a amintit că există trei coduri de alertă – galben, roşu şi portocaliu.

„Se poate reveni la unele restricții mai drastice în momentul în care situația epidemiologică nu este favorabilă. Aici există un șir de reguli, noi avem codurile de alertă care sunt determinate în planul de pregătire și răspundere la infecția COVID-19: codul galben, portocaliu și roșu. La fiecare cod sunt indicatori pentru declanșarea carantinei”, a declarat ministrul Viorica Dumbrăveanu.

Viorica Dumbrăveanu a menționat că instituirea carantinei pentru o unitate administrativ-teritorială cum este Chișinăul, practic, este imposibilă.

„Ce înseamnă carantina care a fost instituită în unele localități? Aceasta presupune limitarea accesului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Nu este vorba doar de limitarea circulației populației, ci chiar și de accesul în unitatea administrativ-teritorială. Atâta timp cat nu avem spitalele specializate în teritoriu, și nu vorbesc doar profilul COVID, în Chișinău avem și traumatologie, avem și intervențiile chirurgicale care sunt planificate. Eu vorbesc doar din perspectiva sistemului de sănătate, instituirea carantinei la Chișinău, practic, este imposibilă”, a adăugat oficialul.

„MAI nu poate să meargă cu bâta la nesfârșit”

Șefa ministerului Sănătății a atras atenția că înăsprirea măsurilor nu va avea efect atâta timp cât populația nu acordă atenție recomandărilor specialiștilor din domeniu.

„Nu poate Ministerul de Interne să meargă la nesfărşit cu bâta, este vorba şi de responsabilitate, dar şi de implicarea autorităţilor locale. Noi şi acum avem restricţii pentru aflarea copiilor pe terenul de joacă, dar nimeni nu respectă. Nu poate poliţistul să meargă doar pe amenzi, trebuie să fie şi o implicare a autorităţilor publice locale”, a spus Viorica Dumbrăveanu.

Despre numărul lucrătorilor medicali infectați cu COVID-19

Viorica Dumbrăveanu a precizat că, la nivel european, procentul de infectare a lucrătorilor medicali este de 15%, în timp ce în Republica Moldova este de 11%.

Ministrul a menţionat că nu este vorba de lipsa echipamentelor de protecţie.

„Avem semnale că, în anumite instituţii se încearcă a se face economii şi imediat ne autosesizăm şi sesizăm şi managerii instituţiilor, în contextul obiectivului prioritar de a asigura lucrătorii medicali cu echipament de protecţie”, a spus Viorica Dumbrăveanu.

Până  în prezent, s-au infectat cu COVID-19 nu mai puțin de 5377 de lucrători medicali – medici, infirmiere, farmacişti, şoferi de ambulanţă, asistenţi medicali.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: