NewsMaker

„Nu pot fi acoperite integral din fonduri publice”. Ministerul Infrastructurii, despre restanțele salariale de la CFM

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a declarat că întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) este „strategică pentru economia națională”. Totuși, potrivit Ministerului, „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice” cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale. Ministerul a mai spus că obiectivul autorităților este ca întreprinderea „să devină o companie independentă financiar” și a adăugat că Guvernul „rămâne ferm în angajamentul său de a sprijini procesul de modernizare și de a evita orice risc de faliment”. 

Pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” au ieșit la protest în 7 localități din țară. La Chișinău, în fața manifestanților a ieșit secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Mircea Păscăluță.

Între timp, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a publicat o declarație în contextul protestelor. Ministerul a spus că „în ultimii 10-15 ani, întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” a fost gestionată cu multă neglijență, iar situația creată constituie o moștenire a lipsei de viziune în management”. Potrivit Ministerului, astăzi, conducerea Calea Ferată din Moldova „face tot efortul pentru a redresa situația, iar prioritatea zero este plata salariilor angajaților și înlăturarea pierderilor financiare”.

Ministerul a adăugat că, în calitate de autoritate responsabilă de politica feroviară, este „în dialog permanent cu conducerea CFM, demarând mai multe acțiuni pentru stabilizarea financiară și operațională a întreprinderii”.

Investim în modernizarea infrastructurii feroviare – cu sprijin european de peste 250 de milioane de euro, sunt în derulare proiecte de reabilitare a liniilor cheie (Tighina-Giurgiulești, Ocnița-Căinari), redeschiderea podului Fălciu și modernizarea segmentului Văleni. Aceste investiții, realizate în colaborare cu Uniunea Europeană, vor contribui la creșterea fluxului de mărfuri și la consolidarea stabilității economice a CFM.

Implementăm mecanismului MAIC și a subvențiilor PSO – aceste instrumente financiare sunt esențiale pentru acoperirea costurilor de infrastructură și menținerea serviciilor publice de transport feroviar.

A fost inițiat audit intern și optimizarea cheltuielilor – APP desfășoară un audit detaliat pentru identificarea și corectarea ineficiențelor financiare și operaționale, în vederea gestionării eficiente a resurselor companiei.

Restructurarea organizațională – procesul de transformare a CFM în trei entități distincte (infrastructură, transport de pasageri, transport de mărfuri) este în desfășurare. Această structurare va permite o mai bună gestionare a activităților și va facilita atragerea de investiții private.

Digitalizarea proceselor și integrarea în rețeaua europeană – se lucrează la digitalizarea proceselor operaționale și la elaborarea actelor normative necesare pentru alinierea rețelei feroviare din Moldova la standardele europene”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Potrivit Ministerului, cheltuielile curente, cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice”.

„Obiectivul nostru comun este ca CFM să devină o companie independentă financiar, care să funcționeze pe principii economice sustenabile. CFM este o întreprindere strategică pentru economia națională, iar Guvernul Republicii Moldova rămâne ferm în angajamentul său de a sprijini procesul de modernizare și de a evita orice risc de faliment”, se mai arată în declarația Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

***

Pe 23 ianuarie, întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” anunța că are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele, a adăugat întreprinderea, depășesc cifra de 156 de milioane de lei. Detalii AICI.

Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, a declarat că „angajații din cele 31 de filiale ale întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” nu și-au primit salariile pentru lunile august 2024 – ianuarie 2025”. Detalii AICI.

În dimineața zilei de 14 februarie, directorul general interimar al CFM Serghei Tomșa a declarat că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. „Vă cer doar un lucru: să rămânem uniți și să avem încredere că împreună vom reuși să redresăm CFM”, a comunicat Tomșa, adăugând că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PDG Fruits/imagine simbol

Producătorii de energie electrică eoliană și fotovoltaică vor mai multe capacități de stocare: apel la Guvern, după deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică (APEEEF) solicită Guvernului și Parlamentului să creeze condițiile necesare pentru stimularea investițiilor în capacitățile de stocare a energiei electrice. Într-o adresare publicată pe 25 martie, APEEEF a cerut adoptarea unei serii de măsuri în acest sens, printre care scutiri temporare de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem. Asociația a menționat că capacitățile de stocare a electricității sunt necesare pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, subliniind actualele riscuri legate de deconectarea liniei electrice Isaccea-Vulcănești.

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică a declarat că, în urma evoluțiilor recente din sectorul energetic, este necesară „o intervenție promptă și coordonată la nivel guvernamental”.

Ne aflăm astăzi, practic, la un an distanță de la momentul în care Asociația Obștească „APEEEF” a inițiat un dialog instituțional cu Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Comisia Economie, Buget și Finanțe, în cadrul căruia au fost prezentate propuneri clare, concrete și aplicabile pentru stimularea investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice. Aceste propuneri – inclusiv măsuri fiscale și vamale temporare (pe un orizont de 2 ani), precum scutiri de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem – au fost concepute ca instrumente rapide de intervenție pentru consolidarea securității energetice a statului. Astăzi, în contextul declarării stării de urgență în sectorul energetic și al vulnerabilităților evidente ale sistemului, constatăm că s-a pierdut un an critic”, a menționat asociația.

APEEEF a mai subliniat că comunitatea de investitori și producători de energie regenerabilă continuă să investească în tehnologii de stocare chiar și în lipsa unor mecanisme de sprijin din partea statului, însă ritmul investițiilor ar fi fost „considerabil mai accelerat” în condițiile unui cadru fiscal favorabil.

În acest context, APEEEF solicită Guvernului și Parlamentului:

  • să adopte măsurile fiscale și vamale propuse pentru tehnologiile de stocare și echilibrare;
  • să creeze un cadru investițional predictibil pentru investitorii locali;
  • să accelereze capacităților de flexibilitate ale sistemului electroenergetic.

O astfel de decizie nu reprezintă doar un sprijin pentru un sector economic, ci o investiție directă în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a menționat APEEEF.

Amintim că, astăzi, 25 martie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura a fost introdusă după ce, în seara de 23 martie, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, linia electrică Isaccea–Vulcănești, care conectează sistemele energetice ale Republicii Moldova și României, a fost deconectată. Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, a pus în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a menține alimentarea cu energie electrică a țării.

În perioada stării de urgență, instituțiile medicale, infrastructura critică și consumatorii vulnerabili vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Totodată, Guvernul interzice exporturile în orele de vârf și cere, în același timp, reducerea consumului, inclusiv a iluminatului și a activităților cu consum mare de energie.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a anunțat că țara are asigurat, pentru ziua de astăzi, aproape 100% din necesar. Chiar și așa, potrivit lui, situația rămâne „critică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: