Nu rata Moldova Business Week! Află detalii despre agenda evenimentului

Au mai rămas zile numărate până la cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week! Între 16 și 20 septembrie, investitori și oameni de afaceri din 23 de țări vor sosi în Republica Moldova pentru a participa la cel mai important forum economic internațional al țării, desfășurat în patru regiuni. Sub titlul sugestiv «Republica Moldova — următoarea ta destinație pentru investiții», evenimentul oferă o oportunitate unică antreprenorilor locali și investitorilor internaționali de a descoperi potențialul economic al Republicii Moldova și de a crea noi parteneriate comerciale. Peste 1000 de invitați sunt așteptați să participe la acest eveniment. Cei care doresc să participe sunt invitați să se înregistreze pe www.mbw.md

Moldova Business Week 2024: deschiderea oficială evenimentului
Moldova Business Week 2024 debutează la Chișinău cu o deschidere festivă, la care vor participa oficiali de rang înalt din țară și de peste hotare, inclusiv Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii Moldova, și Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Moldova.

Programul continuă cu discuții despre influența «soft power» în promovarea imaginii țării și rolul Moldovei pe scena internațională, prezentate de experți în branding național și internațional, precum Brand Finance — una dintre cele mai importante companii independente de evaluare și strategie de brand din lume.

Un panel guvernamental va explora climatul de afaceri din Moldova, abordând provocările și oportunitățile pentru investitori, cu participarea unor oficiali de rang înalt, precum Dumitru Alaiba, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, și Victor Parlicov, Ministrul Energiei.

De asemenea, o sesiune dedicată investițiilor locale va aduce în prim-plan lideri din companii internaționale și antreprenori de succes, care vor împărtăși poveștile lor despre realizările pe piața moldovenească, evidențiind potențialul de creștere al țării ca destinație pentru investiții.

Evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei
În cadrul Moldova Business Week sunt organizate 17 evenimente dedicate unor sectoare economice strategice — de la agricultură și industrie alimentară, până la tehnologie, turism și imobiliare — la Chișinău, Bălți, Ungheni și Edineț. Evenimentele tematice, împreună cu vizitele de studiu în teren, nu doar că vor oferi participanților o înțelegere aprofundată a tendințelor pieței, dar vor facilita discuții directe cu experți și antreprenori locali. Astfel, participanții vor avea ocazia să identifice parteneri de afaceri potriviți, să stabilească colaborări și să exploreze oportunități de extindere în Moldova. Agenda evenimentului poate fi consultată pe pagina oficială a MBW 2024.

Agenția de Investiții va asigura transportul participanților înregistrați prealabil către aceste regiuni, iar pornirea va avea loc de la adresa Eugen Doga nr. 2, mun. Chișinău.

Acces extins la piețe internaționale și parteneriate comerciale
Participarea la Moldova Business Week oferă numeroase avantaje antreprenorilor locali și internaționali, precum și investitorilor interesați de dezvoltarea afacerilor în Moldova. În contextul integrării planificate a țării în Uniunea Europeană până în 2030, evenimentul oferă o platformă esențială pentru stabilirea de parteneriate strategice și explorarea oportunităților de expansiune pe piețele europene. În perspectivă, cu acces la peste un miliard de consumatori, Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru companii care caută noi piețe și parteneriate comerciale.

Un alt avantaj major pentru participarea la MBW 2024 este oportunitatea de a discuta direct cu oficiali de rang înalt, reprezentanți guvernamentali și experți economici, care vor prezenta programele guvernamentale de sprijin pentru investitori. Aceasta facilitează accesul la informații din prima sursă despre noile reglementări, posibilități de finanțare și programe de susținere a investițiilor străine.

Oportunități de networking
Participanții la MBW 2024 vor avea acces la Brella, o aplicație de networking pe care pot seta întâlniri în prealabil cu investitori și parteneri potențiali, maximizând astfel timpul petrecut la eveniment. Această platformă facilitează crearea de conexiuni valoroase și schimbul de idei, oferind un mediu ideal pentru dezvoltarea colaborărilor internaționale și locale.

***
Moldova Business Week (MBW) reunește investitori străini, antreprenori locali și internaționali, oameni de afaceri, experți economici, analiști, reprezentanți ai instituțiilor statului și membri ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova. Acesta reprezintă cea mai mare platformă de conectare între investitori și antreprenori din diverse țări și regiuni și furnizorii de produse și servicii autohtone. MBW oferă o oportunitate ideală pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale în contextul global, punând un accent deosebit pe procesul de integrare europeană al țării. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții a Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din sectoarele economice strategice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Zelenski, mesaj de pe Aeroportul Chișinău după decizia UE: Ucraina și Moldova se susțin reciproc

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. Într-un mesaj transmis de pe Aeroportul Internațional Chișinău, liderul de la Kiev și-a exprimat convingerea că cele două țări vor continua să avanseze împreunăpe drumul european și vor deveni membre ale Uniunii Europene.

„Am muncit intens pentru a ajunge în acest moment. În ultimii ani, Ucraina și Republica Moldova au făcut împreună pași importanți. Este deosebit de simbolic faptul că mă adresez astăzi dumneavoastră din Chișinău, în drum spre Franța, unde voi participa la summitul G7.

Relațiile noastre de bună vecinătate cu Republica Moldova sunt puternice. Ne susținem reciproc și înaintăm împreună pe calea integrării europene. Și împreună vom atinge acest obiectiv”, a declarat Volodimir Zelenski de pe Aeroportul Internațional Chișinău, înainte de a zbura la Paris pentru a participa la summit-ul liderilor din țările grupului G7.

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Grenadă din al Doilea Război Mondial, găsită sub trotuare, la Leova. Geniștii, chemați la fața locului

O grenadă, cel mai probabil din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost descoperită în orașul Leova, în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor de pe strada Ștefan cel Mare. Anunțul a fost făcut de primarul orașului, Alexandru Bujorean, care a precizat că perimetrul a fost izolat, iar Inspectoratul de Poliție Leova și echipa de geniști au fost informați pentru ridicarea și detonarea obiectului exploziv. Primarul a îndemnat locuitorii să circule cu atenție prin zonă până la sosirea geniștilor.

„Vă rugăm să circulați cu atenție prin acest sector, până la sosirea geniștilor”, a transmis edilul.

Precizăm că doar în luna mai, echipele de geniști ai Armatei Naționale au executat 15 misiuni de deminare în mai multe raioane ale țării și au nimicit 31 de obiecte explozive rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit Ministerului Apărării. De la începutul anului, geniștii Armatei Naționale au desfășurat în total 52 de misiuni de deminare și au nimicit 161 de obiecte explozive de diferite tipuri.

Ministerul Apărării reamintește cetățenilor că, în cazul depistării unor obiecte suspecte sau muniții neexplodate, acestea nu trebuie atinse, deplasate sau manipulate. Persoanele care găsesc astfel de obiecte sunt îndemnate să apeleze imediat la 112 și să respecte indicațiile autorităților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) De la un motoclub la ministrul Energiei: sute de persoane au donat sânge de Ziua Donatorului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, sute de persoane au venit la Palatul Republicii pentru a dona sânge. Centrul Național de Transfuzie a Sângelui estima aproximativ 600 de donatori.

Printre primii care au răspuns apelului s-au numărat angajați ai sistemului penitenciar, reprezentanți ai Ministerului Apărării și membri ai motoclubului „Răzeșii Moldovei”, care susțin această campanie de opt ani. Unul dintre participanți a povestit că donează sânge pentru a 25-a oară.

Campaniei i s-a alăturat și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a donat sânge pentru prima dată acum 20 de ani. El spune că s-a pregătit din timp pentru această zi și consideră că donarea de sânge este o responsabilitate civică.

Medicul transfuziolog Viorica Candu a precizat că cele mai mari necesități de sânge sunt la Institutul Oncologic și la Spitalul Clinic Republican. La rândul său, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat că „singura șansă pentru o mamă aflată la naștere sau pentru un copil este solidaritatea unui donator”.

În Republica Moldova, aproximativ 100 de persoane au nevoie zilnic de transfuzii de sânge. Campaniile de donare organizate la nivel național vor continua până pe 25 iunie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

Cum arată ziua unui moldovean: aproape 12 ore pentru somn, igienă și masă. Pe ce se duc restul orelor?

Locuitorii Republicii Moldova cu vârsta de 15 ani și peste dedică, în medie, aproape 12 ore pe zi somnului, igienei și servirii mesei, arată un studiu al Biroului Național de Statistică (BNS). Cercetarea relevă, totodată, că timpul alocat muncii plătite s-a redus față de 2012, în timp ce timpul dedicat muncii neplătite, petrecerii timpului liber și activităților de învățare a crescut.

Cercetarea a fost efectuată în anul 2025. Populația de referință a inclus 1 925 700 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei. 46,7% locuiau în orașe, iar 53,3% în sate.

Studiul realizat în 2025 a arătat că persoanele cu vârsta de 15 ani și peste utilizează, în medie, aproape jumătate din timpul zilnic (48,5% sau 11,6 ore) pentru activități de îngrijire personală și întreținere, comparativ cu 47,1% în 2012. Potrivit BNS, aceste activități includ somnul, igiena și sănătatea personală, precum și servirea mesei.

Totodată, 10,9% din durata unei zile (2,6 ore) este dedicată muncii plătite, față de 14,2% în 2012.

21% (5,1 ore) din durata unei zile este dedicată muncii neplătite, comparativ cu 19,2% în 2012.

18,1% (4,3 ore) din durata unei zile este dedicată petrecerii timpului liber, față de 17,5% în 2012.

1,5% (0,4 ore) din durata unei zile este dedicată activităților de învățare, comparativ cu 0,5% în 2012.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: