Mihai Popșoi / Facebook

„Nu știu dacă va veni”. Popșoi îl îndeamnă pe Musk să viziteze Artcor și Mediacor, proiectele susținute de USAID

Vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că le-a transmis partenerilor americani că, pentru țara noastră, „este dureros să audă critică nefondată” la adresa USAID. Potrivit lui Popșoi, cu sprijinul USAID „s-au făcut cu adevărat lucruri extraordinare, care nu pot fi negate”. „Poate ar fi cazul – nu știu dacă va veni – dar domnul Musk se poate convinge inclusiv pe loc, aici – în Republica Moldova, mergând la Cybercor, Artcor, la Mediacor, să viziteze industria vitivinicolă care a fost ajutată semnificativ de către USAID”, a adăugat Popșoi.

„Am spus franc tuturor partenerilor americani că e dureros să auzim asemenea critică nefondată la adresa acestei organizații, ori s-au făcut cu adevărat lucruri extraordinare care nu pot fi negate. Și inclusiv în perioada primei administrații Trump s-au făcut lucruri extraordinare în Republica Moldova. Și poate ar fi cazul – nu știu dacă va veni – dar domnul Musk se poate convinge inclusiv pe loc, aici – în Republica Moldova, mergând la Cybercor, Artcor, la Mediacor, să viziteze industria vitivinicolă care a fost ajutată semnificativ de către USAID… să-și crească capacitățile de marketing, acel brand de țară. Inclusiv consumatorii din Statele Unite se bucură de calitatea vinului nostru”, a comunicat Popșoi la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

„Avem ferma încredere că aceste mici neînțelegeri vor fi depășite și vom consolida în continuare parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite”, a declarat Popșoi.

Totodată, oficialul moldovean a spus că le-a menționat „partenerilor americani, celor republicani – care poate au o anumită tangență cu Elon Musk, că piața noastră deși este mică, cu siguranță la noi există cerere și dorință pentru un eventual Supercharger Tesla”.

Menționăm că recent Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii. La Washington, șeful diplomației moldovenești a avut întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate.

***

După preluarea mandatului de președinte SUA, pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a suspendat aproape toată asistența internațională americană pentru 90 de zile, cu scopul de a efectua un audit cu privire la conformitatea acesteia cu politica externă a noii administrații.

Ulterior, miliardarul Elon Musk, desemnat de președintele american Donald Trump să coordoneze măsurile de reducere a cheltuielilor federale, a anunțat că lucrează la închiderea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Această agenție, creată în 1961 printr-un act al Congresului SUA, gestiona un buget de peste 40 de miliarde de dolari anual.

Între timp, Donald Trump a menționat Republica Moldova pentru a treia oară în contextul asistenței USAID.

Pe 10 martie, secretarul american de stat, Marco Rubio, a anunțat că Statele Unite ale Americii anulează 83% din programele de finanțare ale USAID. 

Pe 3 martie, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile Republicii Moldova poartă discuții cu Statele Unite ale Americii pentru a vedea dacă anumite proiecte pot fi păstrate sau nu. Pe 5 martie, premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul a identificat „oportunități” ca proiectele implementate în Republica Moldova cu sprijinul financiar al SUA, inclusiv cele în domeniul energetic, să continue. Iar pe 7 aprilie, revenit de la Washington, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat că a avut discuții despre reluarea finanțării pe unele proiecte. „Sunt semnale bune”, a comunicat oficialul moldovean, adăugând că este bine ca „cei care finanțează să iasă primii și să facă anunțul”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: