NewsMaker

Nu vă jucați cu mafia. Alexei Tulbure despre alegerea lui Dodon și dreptul poporului la revolte

La 19 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, NewsMaker a publicat articolul «Как вывести из игры Плахотнюка» („Cum Plahotniuc ar putea fi exclus din joc”). Sensul articolului era destul de simplu: blocul ACUM și PSRM ar trebui să formeze o coaliție și să înlăture PDM condus de Plahotniuc. Încă până la ziua scrutinului, era clar că după alegeri, blocul ACUM și PSRM vor putea forma o majoritate stabilă. Alegerile au confirmat prognozele, iar trei luni mai târziu, a fost creată coaliția ACUM-PSRM: anume în formatul recomandat în respectivul articol. Și regimul Plahotniuc a căzut.

Deputații au îndeplinit voința alegătorilor care a fost exprimată foarte clar la 24 februarie – PDM trebuie înlăturat, regimul mafiei trebuie să-și înceteze existența.  Mai întâi prin vot, apoi prin acțiunile reprezentanților săi în parlament, poporul și-a îndeplinit suveranitatea expusă în art. 2 al Constituției Republicii Moldova.

Înlăturarea regimului Plahotniuc a devenit, pe lângă toate, și o revenire a „politicii” în „politica moldovenească”, adică o revenire în procesul politic a legității și a regulilor generale de joc, al căror scop principal este bunăstarea socială.

La 12 noiembrie 2019, la cinci luni de activitate a guvernului ACUM-PSRM, aceștia din urmă, încurajați de președintele Igor Dodon, demit guvernul. Socialiștii votează împreună cu cei împotriva cărora, la 24 februarie, au votat propriii lor alegători, împotriva cărora a votat majoritatea populației Moldovei. Eliminarea acestui guvern în acest mod este o acțiune clară îndreptată împotriva voinței poporului Moldovei, împotriva suveranității sale. La fel, acest lucru a fost un act al abandonării politicii, pentru că niciun fel de argumente politice în favoarea demiterii guvernului nu au fost prezentate nici de PSRM, nici de aliații săi din PDM. Demiterea a părut așa cum a și fost, de fapt – o răzbunare mafiotă realizată nu în interesele societății, ci al unor persoane aparte, pentru care activitatea de mai departe a acestui guvern prezenta un pericol real.

În contextul tuturor acestor evenimente, discuțiile despre crearea unui oarecare „guvern minoritar” nu au niciun sens din punct de vedere al politicii, democrației și suveranității poporului. Acest guvern va fi creat în pofida voinței poporului și va fi lipsit totalmente de vreo oarecare legitimitate democratică. Un capriciu al lui Dodon și al partidului său, satisfăcut cu ajutorul mafiei care nu a fost lichidată – iată cum va arăta și cum se va numi acest lucru. Dacă va fi creat un asemenea guvern, în Moldova vor apărea premise pentru ceea ce numim noi „dreptul poporului la revolte”.

Ce fel de scenarii sunt admisibile în această situație? În viziunea mea, sunt două. Primul – crearea unei noi coaliții ACUM-PSRM. Dacă acest lucru ar fi posibil, ar corespunde voinței poporului care a fost exprimată prin voturile din 24 februarie. Se pare însă că din motive lesne de înțeles, ACUM nu dorește  o a doua coaliție.

În această situație, unica soluție acceptabilă o constituie alegerile parlamentare anticipate. În primul rând, aceste alegeri, care vor avea loc cu o nouă Comisie Electorală Centrală, le va pune pe toate la locurile lor. Și PSRM, și ACUM (dacă DA și PAS vor merge din nou împreună), și PDM, și toate celelalte formațiuni politice vor participa la o competiție politică cât de cât corectă, iar rezultatele alegerilor vor deveni un indicator al susținerii reale pe care o vor obține din partea alegătorilor.

Cele 30 de mandate ale PDM în parlament nu înseamnă susținere a poporului, ci rezultat al utilizării nelimitate a statului capturat în folosul propriu. Inclusiv introducerea sistemului electoral mixt, utilizarea nepedepsită a resurselor administrative, financiare și de media etc. O fracțiune din 30 de mandate nu înseamnă un rezultat al luptei politice, ci al acțiunilor banditești, mafiote.

Această fracțiune nu are legitimitate, pentru că în toți acești ani, nici PDM nu a avut legitimitate. Gruparea se numea „principala forță politică a țării”, chiar dacă la nivel de popularitate, oscila între 5-6% din susținerea electoratului.

Anume de aceea noi putem afirma cu toată certitudinea că Igor Dodon și partidul controlat de el au demis guvernul Sandu cu ajutorul mafiei. Fracțiunea PDM din 30 de mandate înseamnă meritul mafiei și nu al alegătorilor, iar însăși fracțiunea PDM din parlament – rămășițe ale „mafiei necombătute”.

PDM poate paria prin faptul că are rezultate bune la alegerile locale. Excelent! Confirmați popularitatea voastră la alegerile parlamentare, pentru că acestea din urmă înseamnă „un alt articol”. Fără CEC și procuratură proprie, fără „bani negri”, fără intimidarea oponenților, fără monopol asupra propagandei. Confirmați, și numeroase întrebări vor dispărea de la sine, iar partidul și fracțiunea sa din parlament (dacă PDM va ajunge acolo) vor obține legitimitatea democratică necesară.

Astăzi însă orice colaborare cu PDM înseamnă o colaborare cu mafia. Demiterea guvernului Sandu este o acțiune mafiotă. Numirea unui guvern minoritar, la fel, este o acțiune mafiotă.

Unica soluție o constituie alegerile anticipate la care partidele trebuie să obțină un mandat clar din partea alegătorilor pentru acțiunile viitoare. De fapt, în articolul din 19 februarie, era propus anume acest lucru: crearea unei coaliții temporare dintre PSRM și ACUM, deoligarhizarea statului (pe cât este posibilă) și alegeri anticipate în condiții noi.

N.B. Las deschisă întrebarea, conform cărui sistem electoral – mixt sau proporțional – ar trebui să aibă loc alegerile parlamentare anticipate. Acesta ar putea deveni un subiect pentru o altă analiză. Cu toate acestea, consider că anularea sistemului electoral mixt înseamnă anularea sistemului electoral mixt și noile alegeri – anticipate sau ordinare – ar trebui să aibă loc conform sistemului electoral proporțional.

Autorul a fost reprezentant permanent al Moldovei la ONU și în Consiliul Europei.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: