parlament.md

„Nu vom lăsa situația așa”. Radu Marian, urmare a deciziei CC privind restituirea TVA de către Găgăuzia

După ce a fost declarat neconstituțional articolul care prevede restituirea TVA-ului din bugetul Găgăuziei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a declarat că așteaptă decizia motivată a Curții. În baza acesteia, a comunicat parlamentarul, se va interveni printr-o nouă lege. „Nu vom lăsa situația așa cum este acum”, a evidențiat Marian. 

Parlamentarul a scris pe rețelele de socializare că PAS a luat act de decizia Curții Constituționale cu referire la legea cu privire la returnare a TVA către agenții economic locali din bugetul UTAG.

Înțeleg că decizia a fost luată din considerente de procedură. Țin să amintesc că proiectul de lege s-a aflat în Parlament timp de peste 3 luni, timp în care proiectul de lege a fost consultat cu părțile implicate”, a menționat deputatul.

El a adăugat că PAS va aștepta decizia motivată a Curții.

Și în baza acesteia, vom interveni în cel mai scurt timp printr-o nouă lege. Ne vom asigura că restituirea TVA în UTAG se realizează la fel ca și în alte regiuni ale țării – și anume TVA-ul va fi încasat și rambursat de la aceeași sursă – bugetul de stat. Nu vom lăsa situația așa cum este acum. Credem că toate localitățile din Republica Moldova și toți cetățenii ei, indiferent dacă ei locuiesc la Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, sau Bălți, merită să beneficieze în mod egal și echitabil de fondurile guvernamentale. Vom avea un dialog constant cu reprezentanții din raioanele Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat care nu sunt afiliați grupării criminale Șor, pentru a găsi cea mai bună soluție în ceea ce privește procesul de rambursare TVA”, a conchis deputatul.

Pe 5 martie 2024, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul care prevede restituirea TVA-ului din bugetul Găgăuziei. Se întâmplă după ce în adresa Curții au parvenit două sesizări – una din partea Adunării Populare a Găgăuziei și a doua din partea fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Urmare a deciziei Curții Constituționale, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – susținută de oligarhul fugar Ilan Șor – a scris pe rețelele de socializare că „judecătorii au întors locutorilor autonomiei Găgăuziei credința în justiție și în statul de drept”.

***

Curtea Consituțională a început să examineze consituționalitatea amendamentului de la Codul privind restituirea TVA-ului de Găgăuzia pe 5 februarie 2024, după ce două sesizări în acest sens au parvenit din partea Adunării Populare a Găgăuziei și fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.

Legea care completa articolul 6 din Codul Fiscal și prevedea că Găgăuzia trebuie să ramburseze impozitele către întreprinzători, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA), din bugetul local, în loc de bugetul național, așa cum se proceda înainte, a fost adoptată de Parlament și, ulterior, promulgată de președinta Maia Sandu în octombrie 2023. Legea mai prevedea că în cazul în care suma pe care Găgăuzia trebuie să o plătească drept rambursări depășește veniturile bugetare, legea prevede că diferența va fi acoperită din bugetul de stat în anul bugetar următor. Unul dintre autorii proiectului de lege Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, declara că în acest fel vor fi economisite sute de milioane de lei la bugetul de stat.

Autorii plângerii susțineau că amendamentul adus Codului fiscal este neconstituțional pentru că, în opinia lor, modificarea nu a fost consultată suficient și nu au fost evaluate toate riscurile. De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului negau acuzațiile și spuneau că, între prima și a doua lectură, Parlamentul a organizat audieri publice asupra proiectului de lege.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: