Nume vechi și nume noi. Cine sunt noii miniștri propuși de Ion Chicu?

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

„Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.