BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

„O acțiune de dezorientare a publicului”. Reacția BNM, după ce Șor a propus inițierea discuțiilor pentru recuperarea banilor din frauda bancară

Banca Națională a Moldovei (BNM) susține că „recuperarea banilor de pe urma fraudei bancare se transformă într-un instrument de scoatere în evidență a imaginii unor politicieni și reflectă o acțiune de dezorientare a publicului”. Reacția vine după ce avocații lui Ilan Șor au trimis un demers către BNM și au solicitat desemnarea reprezentanților pentru a demara discuțiile privind recuperarea banilor din frauda bancară.

Într-un comunicat de presă, BNM notează că „încurajează faptele și contribuțiile reale (dar nu declarative) care să aducă o finalizare de succes cât mai rapidă a anchetei și recuperarea mijloacelor financiare sustrase”.

„Demersul avocaților cetățeanului Ilan Șor adresat inclusiv BNM poate fi înaintat în cadrul procedurilor judiciare deja demarate. Cât privește solicitarea „compensării valorii activelor băncilor la data de 27 noiembrie 2014”, acționarii cunosc foarte bine – conform legii, creanțele față de o bancă în proces de lichidare se onorează în ordinea priorității claselor de creanțe stabilite, iar creanțele acționarilor se onorează după onorarea tuturor creanțelor creditorilor față de bancă, din activele rămase”, se arată în comunicatul BNM.

Totodată, BNM precizează că acționarii Băncii de Economii S.A. nu au contestat actele emise de BNM și nu au înaintat cereri de compensare a valorii activelor deținute.

***

Precizăm că pe 27 aprilie, Ilan Șor a susținut o conferință de presă. Acesta a reiterat îndemnul către procurori de a anula mandatul de arest pe numele său, pentru a putea participa „la viața publică a țării” și la ședințele de judecată. De asemenea, liderul formațiunii care îi poartă numele a declarat că atât el, cât și acționarii băncilor din care a fost furat miliardul de dolari sunt gata să ramburseze statului pierderile cauzate în urma fraudei bancare, iar după asta să-și revendice banii de la „beneficiarii reali”.

Pe 29 aprilie, avocații lui Ilan Șor au depus demersuri la Procuratura Generală, Banca Națională și Ministerul Finanțelor. Aceștia au solicitat desemnarea reprezentanților de la fiecare instituție, pentru a demara discuțiile privind recuperarea banilor din frauda bancară.

Pe 7 mai, avocații lui Ilan Șor au trimis o scrisoare președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în care au solicitat convocarea Consiliului Suprem de Securitate, pentru a discuta subiectul recuperării banilor din frauda bancară.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Muncă forțată în loc de închisoare: cetățeana R. Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani, a obținut înlocuirea pedepsei

Cetățeana Republicii Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în 2020, a obținut înlocuirea pedepsei cu muncă forțată. Informația a fost comunicată de agenția rusă TASS, cu referire la documente judiciare.

Potrivit documentelor, prima încercare a Karinei Țurcan de a obține înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată a avut loc în mai 2026, însă instanța a încetat examinarea cererii sale. Pe 18 noiembrie, judecătorii au decis să admită o nouă solicitare. Decizia poate fi contestată, întrucât nu a intrat încă în vigoare.

***

Fostul top manager al companiei rusești „Inter RAO”, Karina Țurcan, care deținea cetățenia a trei state – Rusia, Republica Moldova și România – a fost reținută în vara anului 2018. Potrivit apărătorilor săi, Serviciul Federal de Securitate de la Moscova susținea că aceasta devenise agent secret în 2004 și colabora cu serviciile speciale moldovenești. Ulterior, în aprilie 2015, Țurcan ar fi intrat în posesia unui proiect al Ministerului Energeticii din Rusia privind activitatea anumitor companii rusești din domeniul energetic. În octombrie același an, aceasta ar fi transmis documentul serviciilor speciale din Republica Moldova, primind în schimb bani. Țurcan nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că probele din dosar au fost falsificate.

În ianuarie 2020, Karina Țurcan a fost eliberată din detenție. Într-un interviu, aceasta a declarat că acuzația se bazează pe un chestionar din dosarul unui agent al Serviciului de Informații din Republica Moldova, unde sunt indicate informații personale care coincid cu datele lui Țurcan. Detalii AICI. În februarie 2020, Țurcan a fost arestată din nou.

În decembrie 2020, șeful companiei energetice „Inter RAO” susținea că Țurcan ar fi fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova în urma unui conflict cu fostul lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Detalii AICI.

În decembrie 2020, judecătorii ruși au condamnat-o la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Detalii AICI. Iar suma de 656 de milioane de ruble, confiscată în cadrul dosarului, a fost trecută în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: