Sergiu Caraman Domnica Manole

„O altă soluție aici nu poate exista”. Președintele CSM explică plata de peste 1 milion de lei către Domnica Manole

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a explicat de ce instituția pe care o conduce a aprobat plata salariului restant și a indemnizației de concediere, în valoare de peste un milion de lei, solicitate de președinta Curții Constituționale Domnica Manole. Potrivit lui Caraman, CSM a admis demersul „pentru că o altă soluție aici nu poate exista”. „Hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman. El a precizat că Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar aceasta să vireze suma în contul Domnicăi Manole.

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV, Caraman a explicat de ce Manole a solicitat banii și de ce CSM i-a admis parțial cererea.

„Deci, doamna Domnica Manole a fost eliberată din funcția de judecător a Curții de Apel Chișinău pe atunci. Ulterior, inclusiv ca rezultat al depunerii unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile instanțelor naționale au fost revizuite și, respectiv, Curtea Supremă de Justiție într-un final a anulat hotărârea CSM prin care doamna Manole a fost eliberată din funcția de judecător al Curții de Apel. Doamna Manole a depus, imediat ce a obținut câștig de cauză, în instanțele naționale având în vedere postura dumneaei de judecător, președinte al Curții Constituționale… a depus o cerere de demisie din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. CSM a admis această cerere și, respectiv, dumneaei a solicitat Curții de Apel Centru, instanță unde a activat dumneaei și instanță care prin hotărâre judecătorească… dar și având în vedere eliberarea din funcție, să-i achite toate plățile salariale”, a menționat Caraman.

Astfel, a adăugat Caraman, „președintele interimar al Curții de Apel Centru, prin ordin, a dispus restituirea acestor plăți salariale, care nu i-au fost achitate doamnei Manole și suma acestor plăți excede cifra de un milion de lei”. „În bugetul Curții de Apel centru, evident, că asemenea sume nu au fost prevăzute și primul demers care a venit la CSM a fost demersul Curții de Apel Centru prin care a cerut ca CSM să solicite la rândul său Ministerului Finanțelor alocarea acestor surse de bani pentru a fi restituite aceste plăți salariale doamnei Domnica Manole. CSM, acest demers l-a admis pentru că o altă soluție aici nu poate exista. Evident vorbim de plăți salariale care trebuie achitate, inclusiv prin prisma faptului că hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă, doamna Manole restabilită și ulterior dumneaei a plecat în demisie. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman.

O altă solicitare a Domnicăi Manole a fost „ca această sumă de aproximativ un milion lei să fie indexată și această sumă a fost solicitată Consiliului Superior al Magistraturii ca și prejudiciu pentru emiterea acelei hotărâri de eliberare din funcție a dumneaei”. „CSM a respins această solicitare. (…) Argumentul de bază a fost că din bugetul de stat nu pot fi achitate sume decât dacă sunt certe. În cazul acesta suma care a fost solicitată, Consiliul a găsit-o ca fiind una incertă, ori dumneaei solicita prejudiciu pentru întreaga sumă de aproximativ de un milion lei, deși din acea sumă urma și urmează încă să fie reținute impozite și deci nu este clar în ce măsură a fost prejudiciată doamna Manole, iar chestiunea aceasta este un subiect de examinare în instanța de judecată și, eventual, toate alocările din buget pot avea loc doar în baza unui titlu executoriu, acolo unde va fi suma certă, stabilită eventual. Și CSM, ca rezultat, a respins această solicitare”, a explicat Caraman.

Întrebat dacă Ministerul Finanțelor urmează să facă aceste transferuri către Domnica Manole, Caraman a răspuns: „Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar Curtea de Apel Centru, la rândul ei, să elibereze acești bani pe numele doamnei Manole”.

La întrebarea prezentatoarei TV dacă această practică este obișnuită și dacă și alți judecători, care sunt eliberați din funcție și ulterior se constată că eliberarea nu a fost conformă legii, primesc aceste salarii restante, Caraman a răspuns: „Da, CSM a procedat în cazul acesta la fel cum procedează în absolut toate celelalte cazuri”.

***

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a solicitat despăgubiri de peste 1,6 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, când a fost demisă ilegal: 676.380 de lei – salariul restant, 384.250 de lei – indemnizație unică de concediere și 585.288 de lei – prejudiciu legat de rata inflației. Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea, iar CSM a aprobat plata salariului și a indemnizației, respingând despăgubirea pentru inflație.

Amintim că Domnica Manole a fost judecată după ce, în 2016, în calitate de judecător la Curtea de Apel, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale care interzicea organizarea unui referendum privind modificarea Constituției și revenirea la alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct. În urma acestei decizii, Manole a fost demisă din funcție, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal. În 2019, Domnica Manole a fost achitată, procurorii renunțând la acuzații.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Congresul Mondial al Viei și Vinului: 14 rezoluții strategice adoptate pentru viitorul industriei vitivinicole

Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.

„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare. 

În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.

„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). 

Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.

„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.

„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: