Sergiu Caraman Domnica Manole

„O altă soluție aici nu poate exista”. Președintele CSM explică plata de peste 1 milion de lei către Domnica Manole

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a explicat de ce instituția pe care o conduce a aprobat plata salariului restant și a indemnizației de concediere, în valoare de peste un milion de lei, solicitate de președinta Curții Constituționale Domnica Manole. Potrivit lui Caraman, CSM a admis demersul „pentru că o altă soluție aici nu poate exista”. „Hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman. El a precizat că Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar aceasta să vireze suma în contul Domnicăi Manole.

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV, Caraman a explicat de ce Manole a solicitat banii și de ce CSM i-a admis parțial cererea.

„Deci, doamna Domnica Manole a fost eliberată din funcția de judecător a Curții de Apel Chișinău pe atunci. Ulterior, inclusiv ca rezultat al depunerii unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile instanțelor naționale au fost revizuite și, respectiv, Curtea Supremă de Justiție într-un final a anulat hotărârea CSM prin care doamna Manole a fost eliberată din funcția de judecător al Curții de Apel. Doamna Manole a depus, imediat ce a obținut câștig de cauză, în instanțele naționale având în vedere postura dumneaei de judecător, președinte al Curții Constituționale… a depus o cerere de demisie din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. CSM a admis această cerere și, respectiv, dumneaei a solicitat Curții de Apel Centru, instanță unde a activat dumneaei și instanță care prin hotărâre judecătorească… dar și având în vedere eliberarea din funcție, să-i achite toate plățile salariale”, a menționat Caraman.

Astfel, a adăugat Caraman, „președintele interimar al Curții de Apel Centru, prin ordin, a dispus restituirea acestor plăți salariale, care nu i-au fost achitate doamnei Manole și suma acestor plăți excede cifra de un milion de lei”. „În bugetul Curții de Apel centru, evident, că asemenea sume nu au fost prevăzute și primul demers care a venit la CSM a fost demersul Curții de Apel Centru prin care a cerut ca CSM să solicite la rândul său Ministerului Finanțelor alocarea acestor surse de bani pentru a fi restituite aceste plăți salariale doamnei Domnica Manole. CSM, acest demers l-a admis pentru că o altă soluție aici nu poate exista. Evident vorbim de plăți salariale care trebuie achitate, inclusiv prin prisma faptului că hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă, doamna Manole restabilită și ulterior dumneaei a plecat în demisie. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman.

O altă solicitare a Domnicăi Manole a fost „ca această sumă de aproximativ un milion lei să fie indexată și această sumă a fost solicitată Consiliului Superior al Magistraturii ca și prejudiciu pentru emiterea acelei hotărâri de eliberare din funcție a dumneaei”. „CSM a respins această solicitare. (…) Argumentul de bază a fost că din bugetul de stat nu pot fi achitate sume decât dacă sunt certe. În cazul acesta suma care a fost solicitată, Consiliul a găsit-o ca fiind una incertă, ori dumneaei solicita prejudiciu pentru întreaga sumă de aproximativ de un milion lei, deși din acea sumă urma și urmează încă să fie reținute impozite și deci nu este clar în ce măsură a fost prejudiciată doamna Manole, iar chestiunea aceasta este un subiect de examinare în instanța de judecată și, eventual, toate alocările din buget pot avea loc doar în baza unui titlu executoriu, acolo unde va fi suma certă, stabilită eventual. Și CSM, ca rezultat, a respins această solicitare”, a explicat Caraman.

Întrebat dacă Ministerul Finanțelor urmează să facă aceste transferuri către Domnica Manole, Caraman a răspuns: „Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar Curtea de Apel Centru, la rândul ei, să elibereze acești bani pe numele doamnei Manole”.

La întrebarea prezentatoarei TV dacă această practică este obișnuită și dacă și alți judecători, care sunt eliberați din funcție și ulterior se constată că eliberarea nu a fost conformă legii, primesc aceste salarii restante, Caraman a răspuns: „Da, CSM a procedat în cazul acesta la fel cum procedează în absolut toate celelalte cazuri”.

***

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a solicitat despăgubiri de peste 1,6 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, când a fost demisă ilegal: 676.380 de lei – salariul restant, 384.250 de lei – indemnizație unică de concediere și 585.288 de lei – prejudiciu legat de rata inflației. Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea, iar CSM a aprobat plata salariului și a indemnizației, respingând despăgubirea pentru inflație.

Amintim că Domnica Manole a fost judecată după ce, în 2016, în calitate de judecător la Curtea de Apel, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale care interzicea organizarea unui referendum privind modificarea Constituției și revenirea la alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct. În urma acestei decizii, Manole a fost demisă din funcție, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal. În 2019, Domnica Manole a fost achitată, procurorii renunțând la acuzații.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: