Sergiu Caraman Domnica Manole

„O altă soluție aici nu poate exista”. Președintele CSM explică plata de peste 1 milion de lei către Domnica Manole

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a explicat de ce instituția pe care o conduce a aprobat plata salariului restant și a indemnizației de concediere, în valoare de peste un milion de lei, solicitate de președinta Curții Constituționale Domnica Manole. Potrivit lui Caraman, CSM a admis demersul „pentru că o altă soluție aici nu poate exista”. „Hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman. El a precizat că Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar aceasta să vireze suma în contul Domnicăi Manole.

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV, Caraman a explicat de ce Manole a solicitat banii și de ce CSM i-a admis parțial cererea.

„Deci, doamna Domnica Manole a fost eliberată din funcția de judecător a Curții de Apel Chișinău pe atunci. Ulterior, inclusiv ca rezultat al depunerii unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile instanțelor naționale au fost revizuite și, respectiv, Curtea Supremă de Justiție într-un final a anulat hotărârea CSM prin care doamna Manole a fost eliberată din funcția de judecător al Curții de Apel. Doamna Manole a depus, imediat ce a obținut câștig de cauză, în instanțele naționale având în vedere postura dumneaei de judecător, președinte al Curții Constituționale… a depus o cerere de demisie din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. CSM a admis această cerere și, respectiv, dumneaei a solicitat Curții de Apel Centru, instanță unde a activat dumneaei și instanță care prin hotărâre judecătorească… dar și având în vedere eliberarea din funcție, să-i achite toate plățile salariale”, a menționat Caraman.

Astfel, a adăugat Caraman, „președintele interimar al Curții de Apel Centru, prin ordin, a dispus restituirea acestor plăți salariale, care nu i-au fost achitate doamnei Manole și suma acestor plăți excede cifra de un milion de lei”. „În bugetul Curții de Apel centru, evident, că asemenea sume nu au fost prevăzute și primul demers care a venit la CSM a fost demersul Curții de Apel Centru prin care a cerut ca CSM să solicite la rândul său Ministerului Finanțelor alocarea acestor surse de bani pentru a fi restituite aceste plăți salariale doamnei Domnica Manole. CSM, acest demers l-a admis pentru că o altă soluție aici nu poate exista. Evident vorbim de plăți salariale care trebuie achitate, inclusiv prin prisma faptului că hotărârea CSM-ului de eliberare din funcție a fost găsită ca fiind una incorectă, doamna Manole restabilită și ulterior dumneaei a plecat în demisie. Deci, suma aceasta de bani era obligatoriu să fie achitată”, a declarat Caraman.

O altă solicitare a Domnicăi Manole a fost „ca această sumă de aproximativ un milion lei să fie indexată și această sumă a fost solicitată Consiliului Superior al Magistraturii ca și prejudiciu pentru emiterea acelei hotărâri de eliberare din funcție a dumneaei”. „CSM a respins această solicitare. (…) Argumentul de bază a fost că din bugetul de stat nu pot fi achitate sume decât dacă sunt certe. În cazul acesta suma care a fost solicitată, Consiliul a găsit-o ca fiind una incertă, ori dumneaei solicita prejudiciu pentru întreaga sumă de aproximativ de un milion lei, deși din acea sumă urma și urmează încă să fie reținute impozite și deci nu este clar în ce măsură a fost prejudiciată doamna Manole, iar chestiunea aceasta este un subiect de examinare în instanța de judecată și, eventual, toate alocările din buget pot avea loc doar în baza unui titlu executoriu, acolo unde va fi suma certă, stabilită eventual. Și CSM, ca rezultat, a respins această solicitare”, a explicat Caraman.

Întrebat dacă Ministerul Finanțelor urmează să facă aceste transferuri către Domnica Manole, Caraman a răspuns: „Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar Curtea de Apel Centru, la rândul ei, să elibereze acești bani pe numele doamnei Manole”.

La întrebarea prezentatoarei TV dacă această practică este obișnuită și dacă și alți judecători, care sunt eliberați din funcție și ulterior se constată că eliberarea nu a fost conformă legii, primesc aceste salarii restante, Caraman a răspuns: „Da, CSM a procedat în cazul acesta la fel cum procedează în absolut toate celelalte cazuri”.

***

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a solicitat despăgubiri de peste 1,6 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, când a fost demisă ilegal: 676.380 de lei – salariul restant, 384.250 de lei – indemnizație unică de concediere și 585.288 de lei – prejudiciu legat de rata inflației. Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea, iar CSM a aprobat plata salariului și a indemnizației, respingând despăgubirea pentru inflație.

Amintim că Domnica Manole a fost judecată după ce, în 2016, în calitate de judecător la Curtea de Apel, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale care interzicea organizarea unui referendum privind modificarea Constituției și revenirea la alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct. În urma acestei decizii, Manole a fost demisă din funcție, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal. În 2019, Domnica Manole a fost achitată, procurorii renunțând la acuzații.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.

Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.

Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: