Tudor Mardei / NewsMaker

„O lecție” vs „Incomodă politic”. Cum condamnarea Evgheniei Guțul a împărțit internauții în două tabere

Sentința pronunțată pe 5 august în dosarul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a stârnit reacții împărțite pe Facebook. Unii o consideră o „lecție clară” pentru toți cei care au acceptat bani de la gruparea criminală condusă de Ilan Șor și care „servesc interesele Rusiei”, subliniind că „orice infracțiune împotriva democrației trebuie sancționată“. Alții susțin că decizia este „motivată politic” și că Guțul a fost condamnată „pentru că nu a fost de-a lor”. NewsMaker a adunat cele mai sonore reacții apărute după condamnarea bașcanei la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.

Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a declarat că decizia în dosarul Evgheniei Guţul este „motivată politic, iar întregul proces a fost o farsă”. „Cazul başcanului Găgăuziei arată şi atitudinea guvernării în general faţă de opoziţie, faţă de toţi acei care au alte viziuni şi opinii decât PAS”, a mai spus partidul.

Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, susține că decizia instanței „este o lecție clară pentru toți cei care acceptă bani de la gruparea criminală condusă de Ilan Șor și care servesc interesele Federației Ruse în Republica Moldova”. În același timp, Galbur crede că cel mai probabil Evgheniei Guțul i se va reduce din pedeapsă în instanțele superioare, dat fiind faptul că are copil mic acasă. „Pe de altă parte, ea s-a băgat conștient în toată mizeria asta. Să riști copilăria liniștită și fericită a copilului tău pentru câteva sute de mii de ruble pe lună, îmi pare groaznic”, a scris Galbur.

Socialistul Igor Dodon a scris că „trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie”. „Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor”, a comunicat liderul Partidului Socialiștilor.

Ana Dabija, membră a fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, a menționat că „poate se mai diminuează tupeul și altor oameni care au încălcat cum au vrut legea și au făcut tare mult rău acestei țări”.

Deputata comunistă Diana Caraman a spus că sentința „este despre frica puterii și despre eșecul total al sistemului judecătoresc”. Potrivit comunistei, Guțul a fost „incomodă politic”, pentru că „nu a fost „de-a lor””.

Blocul „Împreună”, format din Partidul „Schimbării” și Partidul „Verde Ecologist”, consideră că „orice infracțiune împotriva democrației, orice act de corupție electorală și de finanțare ilegală a partidelor politice, în special de către crima organizată, trebuie sancționată în strictă conformitate cu legea penală”.

Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și unul din liderii Blocului „Alternativa”, a declarat că „ceea ce s-a întâmplat astăzi trece dincolo de sfera legalității și pășește pe teritoriul umilinței publice”. „În Moldova guvernată de PAS, killerii deosebit de periculoși sunt eliberați din închisoare după omoruri la comandă, dealerii de droguri sunt grațiați, iar mamele cu copii sunt condamnate la ani grei de pușcărie și luate sub strajă din sala de judecată pentru ”corupție electorală””, a comunicat acesta.

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, condus de Arina Spătaru, a declarat că decizia de condamnare este „un început de vindecare a unei trădări naționale”. „Justiția nu a pătat imaginea Găgăuziei. Corupția, da. Această condamnare e un pas — mic, dar important — spre recâștigarea încrederii în justiție. Dar adevărata întrebare rămâne: vor ajunge în fața legii și ceilalți complici, inclusiv cei protejați politic? ALDE Moldova va continua să susțină o justiție independentă, liberă de influențe și culori politice”, a adăugat formațiunea.

Iar politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, a spus că „reacția va urma”. „Nu mai avem ce să discutăm”, a adăugat acesta.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a calificat sentința drept „un exemplu de decizie motivată politic și de tentativă de presiune deschisă și ilegală asupra oponenților politici în timpul campaniei electorale”. Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Guțul a fost condamnată „pentru faptul că este legitimă și că și-a îndeplinit datoria în baza legii”. Președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat și liderul Partidului Liberal-Democrat al Rusiei, Leonid Sluțki, a declarat că autoritățile Republicii Moldova „urmează scenariul ucrainean de instaurare a dictaturii prin eliminarea concurenților puternici”.

Autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată acuzațiile. NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, însă reprezentanții formațiunii au declarat că nu vor face comentarii.

***

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.

Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.

Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan au fost arestate în sala de judecată.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, penitenciarele de tip semi-închis sunt destinate persoanelor condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. În aceste penitenciare, condamnații beneficiază de un regim mai flexibil comparativ cu cel închis, dar mai strict decât cel deschis. NewsMaker a explicatce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-închis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare.

Ce pedeapsă au cerut procurorii și ce probatoriu au prezentat 

În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală în privința Evgheniei Guțul. Procurorii au anunțat că îi sunt incriminate două capete de acuzare. 

Conform procurorilor, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2019–2022, când Guțul activa în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Ulterior, conform procurorilor, banii erau integrați în activitatea partidului. 

Pe un alt capăt de acuzare, susțineau procurorii, Guțul a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Șor”, fiind responsabilă inclusiv de remunerarea participanților la protestele organizate de formațiune în fața instituțiilor publice din Chișinău: Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală. Procurorii menționau că, prin această activitate, Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului cu peste 42,4 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate.

Infracțiuni similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii. Procurorii menționau că aceasta a acceptat finanțarea partidului cu peste 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal organizat, pentru achitarea protestelor organizate de formațiuni, precum și pentru plata salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale.

Procurorii au cerut 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, precum și confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, procurorii au cerut 8 ani de închisoare și confiscarea sumei de peste 9,7 milioane de lei. Acuzatorii de stat au mai solicitat privarea ambelor inculpate de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de dreptul de a fi membri ai partidelor pe o perioadă de 5 ani, precum și menținerea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestora.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandr Slusari

VIDEO Zeci de camioane blocate în vama Leușeni-Albița. Serviciul Vamal răspunde nemulțumirilor

Ex-directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a declarat pe 30 octombrie că zeci de camioane stau în rând la vama Leușeni. El a spus că imagini în acest sens i-au fost trimise în dimineața zilei de exportatori de fructe, „care sunt în disperare”. Pentru NewsMaker, Serviciul Vamal a precizat că fotografiile au fost făcute în zona terminalului Leușeni–Albița, unde se desfășoară controlul comun R. Moldova-România. Situația a fost cauzată de o problemă tehnică, din cauza căreia mărfurile nu au putut fi temporar acceptate în UE. Instituția a mai spus că problema este în curs de remediere și că verificarea din partea R. Moldova a fost efectuată integral.

Pe 30 octombrie, Alexandr Slusari a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu mai multe camioane, menționând că este vorba de zeci, fotografiate la vama Leușeni. Slusari a spus că a primit imaginile de la exportatori de fructe „care sunt în disperare”.

Potrivit lui Slusari, pe timp de noapte, când traficul este mai liber, prin vamă trec cel mult opt camioane. „În medie e nevoie de 2 zile pentru fiecare camion pentru a trece vama. Oamenii care mi-au transmis foto zic că lucrează un singur vameș pe 2 culoare. (…) Vă amintesc că 3 ani în urmă a fost convenit cu exportatorii produselor perisabile că pentru transportarea acestor produse la vamă va funcționa un culoar special verde. Iată că din 10 septembrie 2025 ceva s-a schimbat și transportarea fructelor s-a transformat într-un calvar pentru exportatorii noștri”, a adăugat Slusari.

Contactată de NewsMaker pentru o reacție, șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal, Tatiana Șompol, a declarat că „camioanele surprinse în imagini se află în zona terminalului vamal Leușeni–Albița, unde este implementat controlul coordonat al autorităților vamale din Republica Moldova și România”.

„Situația a fost generată de o problemă tehnică apărută în sistemul utilizat de operatorul economic pentru înregistrarea garanției aferente tranzitului. Întrucât garanția nu a fost confirmată în sistemul european, mărfurile nu au putut fi acceptate temporar pentru intrarea în spațiul Uniunii Europene. Problema este în proces de remediere, iar operatorul economic urmează să primească autorizarea necesară pentru continuarea tranzitului”, a precizat reprezentanta Serviciului Vamal.

Șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal a subliniat că „din partea Republicii Moldova, controlul vamal a fost realizat integral, însă pentru intrarea în spațiul UE, operatorii economici trebuie să respecte procedurile și condițiile generale aplicabile tuturor transportatorilor”.

„Camioanele cu mărfuri perisabile beneficiază, atât la ieșirea din Republica Moldova, cât și la intrarea în România, de bandă separată și de trecere prioritizată. În medie, zilnic sunt perfectate aproximativ 100 de camioane cu mărfuri perisabile prin postul vamal Leușeni–Albița, autoritățile ambelor state depunând eforturi constante pentru menținerea unui flux fluent și sigur al acestui tip de transport, dacă sunt respectate procedurile și condițiile prevăzute de legislația vamală de către operatorii economici”, au conchis reprezentanta Serviciului Vamal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: