president.gov.by

O nouă perlă marca Lukașenko: Сopiii din Ucraina sunt duși în Europa în calitate de donatori de organe

Președintele Belarusului Alexandr Lukașenko este sigur că copiii din Ucraina sunt duși în Occident în calitate de „donatori de organe”. Declarația a fost făcută, pe 11 august, în timpul vizitei la Aeorportul din Minsk, scrie Zerkalo. Totodată, dictatorul belarus a spus că el și omologul său rus Vladimir Putin vor continua să „sprijine” copiii ucraineni, așa cum numesc cei doi deportările minorilor din țara vecină.

În cadrul unor declarații de presă, Lukașenko a luat în derâdere acuzațiile insitituțiilor europene împotriva sa și a lui Vladimir Putin, privind strămutarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia și Belarus.

„Faptul că occidentalii încearcă să-l incrimineze pe Putin, iar acum pe mine – mai că la răspundere penală să mă tragă – este foarte amuzant. Nu-mi fac griji de loc în această privință”, a spus el.

Lukașenko a declarat că „copiii nu sunt vinovați de nimic”. El a spus că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin ca aceste „călătorii” în Rusia și Belarus să fie finanțate din bugetul Uniunii Statale.

„Am făcut-o și vom continua să o facem fără să ne uităm la niciun reproș. Dacă noi ajutăm oamenii astăzi, Dumnezeu vede totul. Undeva ne va ajuta și el pe noi. Prin urmare, vom sprijini copiii”, a adăugat acesta.

Alexandr Lukașenko a mai sfătuit să fie rezolvată „adevărata problemă” și anume cea „a scoaterii copiilor din Ucraina în Occident în calitate de donatori”: „Copiii sunt exportați din Ucraina. Îi dezmembrează și le scot organele. Să se ocupe de acest lucru”.

Aparent, prin aceste declarații, Alexander Lukașenko a repetat retorica pe care încearcă să o promoveze propagandiștii belaruși și paralimpicul Alexei Talai, care este, de asemenea, acuzat de deportarea copiilor ucraineni.

În luna mai 2023, în cadrul emisiunii sale, prezentatorul belarus Grigori Azarenok a declarat că acuzațiile la adresa Minskului vin din partea „ticăloșilor lumii”: „Cei care învinuiesc autoritățile belaruse de deportarea copiilor din Donbas, ei înșiși pe bieții ăștia copii, care se află pe teritoriul controlat de acest comandant al drogurilor (Vladimir Zelenski – n. r.), îi trimit la organe”, a spus aceast. Prezent la emisiune, Talai a susținut declarațiile.

Belarus – acuzat de deportarea copiilor ucraineni

Copiii din teritoriile ocupate ale Ucrainei au fost strămutați forțat în Belarus din 2016. În ultimul timp, de aceste lucru se ocupă fondul paralimpicului și activistului pro-guvernamental Alexei Talai.

Pe 27 aprilie 2023, APCE a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut deportarea copiilor ucraineni în Rusia drept genocid, iar pe Alexander Lukașenko și guvernul din Belarus ca fiind implicați în această acțiune.

Ministerul belarus de Externe asigură că „sosirile temporare” ale minorilor pentru „recuperare” în Belarus „au loc în conformitate cu procedurile legale relevante, iar toți copiii intră și ies legal din Belarus însoțiți de adulți, având toate documentele necesare”.

Între timp, Direcția Populară Anti-Criză a declarat că pregătește documente împotriva lui Lukașenko la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, din cauza deportării copiilor din Ucraina.

De menționat că Curtea Penală Internațională a emis, în martie curent, mandate de arestare pentru Vladimir Putin și ombudsmanul rus pentru drepturile copiiilor Maria Lvova-Belova. Aceștia sunt suspectați de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia, începând cu 24 februarie 2022. Kremlinul a numit decizia Curții nulă din punct de vedere juridic, deoarece Moscova nu se află sub jurisdicția acesteia.

Cu toate acestea, Putin nu poate să viziteze țările care au ratificat Statutul de la Roma și statele care recunosc jurisdicția Tribunalului de la Haga (123 de state), întrucât va fi arestat. Este vorba despre toate țările europene, toată America de Sud (inclusiv aliați ai Rusiei precum Venezuela), Tadjikistan, Brazilia, Africa de Sud, precum și Afganistan, Republica Centrafricană și Nigeria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: