president.gov.by

O nouă perlă marca Lukașenko: Сopiii din Ucraina sunt duși în Europa în calitate de donatori de organe

Președintele Belarusului Alexandr Lukașenko este sigur că copiii din Ucraina sunt duși în Occident în calitate de „donatori de organe”. Declarația a fost făcută, pe 11 august, în timpul vizitei la Aeorportul din Minsk, scrie Zerkalo. Totodată, dictatorul belarus a spus că el și omologul său rus Vladimir Putin vor continua să „sprijine” copiii ucraineni, așa cum numesc cei doi deportările minorilor din țara vecină.

În cadrul unor declarații de presă, Lukașenko a luat în derâdere acuzațiile insitituțiilor europene împotriva sa și a lui Vladimir Putin, privind strămutarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia și Belarus.

„Faptul că occidentalii încearcă să-l incrimineze pe Putin, iar acum pe mine – mai că la răspundere penală să mă tragă – este foarte amuzant. Nu-mi fac griji de loc în această privință”, a spus el.

Lukașenko a declarat că „copiii nu sunt vinovați de nimic”. El a spus că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin ca aceste „călătorii” în Rusia și Belarus să fie finanțate din bugetul Uniunii Statale.

„Am făcut-o și vom continua să o facem fără să ne uităm la niciun reproș. Dacă noi ajutăm oamenii astăzi, Dumnezeu vede totul. Undeva ne va ajuta și el pe noi. Prin urmare, vom sprijini copiii”, a adăugat acesta.

Alexandr Lukașenko a mai sfătuit să fie rezolvată „adevărata problemă” și anume cea „a scoaterii copiilor din Ucraina în Occident în calitate de donatori”: „Copiii sunt exportați din Ucraina. Îi dezmembrează și le scot organele. Să se ocupe de acest lucru”.

Aparent, prin aceste declarații, Alexander Lukașenko a repetat retorica pe care încearcă să o promoveze propagandiștii belaruși și paralimpicul Alexei Talai, care este, de asemenea, acuzat de deportarea copiilor ucraineni.

În luna mai 2023, în cadrul emisiunii sale, prezentatorul belarus Grigori Azarenok a declarat că acuzațiile la adresa Minskului vin din partea „ticăloșilor lumii”: „Cei care învinuiesc autoritățile belaruse de deportarea copiilor din Donbas, ei înșiși pe bieții ăștia copii, care se află pe teritoriul controlat de acest comandant al drogurilor (Vladimir Zelenski – n. r.), îi trimit la organe”, a spus aceast. Prezent la emisiune, Talai a susținut declarațiile.

Belarus – acuzat de deportarea copiilor ucraineni

Copiii din teritoriile ocupate ale Ucrainei au fost strămutați forțat în Belarus din 2016. În ultimul timp, de aceste lucru se ocupă fondul paralimpicului și activistului pro-guvernamental Alexei Talai.

Pe 27 aprilie 2023, APCE a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut deportarea copiilor ucraineni în Rusia drept genocid, iar pe Alexander Lukașenko și guvernul din Belarus ca fiind implicați în această acțiune.

Ministerul belarus de Externe asigură că „sosirile temporare” ale minorilor pentru „recuperare” în Belarus „au loc în conformitate cu procedurile legale relevante, iar toți copiii intră și ies legal din Belarus însoțiți de adulți, având toate documentele necesare”.

Între timp, Direcția Populară Anti-Criză a declarat că pregătește documente împotriva lui Lukașenko la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, din cauza deportării copiilor din Ucraina.

De menționat că Curtea Penală Internațională a emis, în martie curent, mandate de arestare pentru Vladimir Putin și ombudsmanul rus pentru drepturile copiiilor Maria Lvova-Belova. Aceștia sunt suspectați de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia, începând cu 24 februarie 2022. Kremlinul a numit decizia Curții nulă din punct de vedere juridic, deoarece Moscova nu se află sub jurisdicția acesteia.

Cu toate acestea, Putin nu poate să viziteze țările care au ratificat Statutul de la Roma și statele care recunosc jurisdicția Tribunalului de la Haga (123 de state), întrucât va fi arestat. Este vorba despre toate țările europene, toată America de Sud (inclusiv aliați ai Rusiei precum Venezuela), Tadjikistan, Brazilia, Africa de Sud, precum și Afganistan, Republica Centrafricană și Nigeria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: