Pensii mai mici pentru pensionarii născuți din ianuarie până în martie, criminalizarea HIV, alocații insuficiente pentru copiii cu nevoi speciale, care și-au pierdut părinții. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele evidențiate în raportul anual al Consiliului pentru Egalitate, care va fi examinat în Parlament.
Discriminare la calcularea pensiilor
Consiliul pentru Egalitate a depistat o discriminare în ceea ce privește pensiile oferite persoanelor născute între 1 ianuarie și 31 martie. Consiliul a concluzionat că Legea privind sistemul de pensii de stat și Regulamentul privind procedura de calcul a pensiilor creează condiții mai puțin favorabile pentru aceste persoane.
Problema constă în aplicarea coeficientului de recalculare a pensiei cu doi ani înainte de anul pensionării persoanelor născute între 1 ianuarie și 31 martie. Acești coeficienți sunt mai mici decât cei aplicați cu un an înainte de pensionare, rezultând pensii mai mici pentru acest grup de persoane. Prin urmare, pensia acestora este mai mică decât pensiile și alocațiile stabilite după 1 aprilie a aceluiași an.
Deși pensia pentru acest grup de persoane este indexată în anul numirii lor (indexarea este realizată pe 1 aprilie), aceasta nu compensează diferența generată de aplicarea a diferitor coeficienți. Analiza a arătat că și după indexare, pensiile rămân mai mici decât cele care ar au fost calculate folosind coeficienți de valorizare mai mari.
Discriminarea și marginalizarea persoanelor cu HIV
La solicitarea organizației „Inițiativa Pozitivă”, Consiliul a studiat articolul 212 din Codul Penal „Infectarea cu virusul HIV”. Consiliul a constatat că criminalizarea HIV ca infracțiune specifică împotriva sănătății publice și a coexistenței sociale discriminează și marginalizează persoanele cu HIV.
Consiliul a remarcat că stigmatizarea persoanelor cu statut de HIV pozitiv are loc în toate domeniile vieții: la locul de muncă, în mass-media, în comunitate și în instituțiile medicale. Discriminarea se exprimă prin excluderea persoanelor HIV pozitive, încălcarea confidențialității și diseminarea informațiilor despre statutul HIV, refuzul asistenței medicale și utilizarea măsurilor excesive de precauție. În plus, un studiu realizat în 2021 a arătat o creștere a indicelui distanței sociale (IDS) față de persoanele cu HIV în comparație cu 2018: 3,5, respectiv 3,3.
Consiliul a ajuns la concluzia că existența unei infracțiuni specifice pentru infectarea cu HIV duce la marginalizarea persoanelor seropozitive. Criminalizarea HIV împiedică lupta eficientă cu problema HIV/SIDA în Moldova. Consiliul a susținut propunerea de a anula acest articol din Codul Penal și a recomandat elaborarea unor soluții legislative care ar condamna infecția cu HIV fără discriminarea și stigmatizarea persoanelor seropozitive.
Discriminarea copiilor cu dizabilități, care și-au pierdut întreținătorul
Consiliul a examinat articolul 2, paragraful 2 din Legea privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni și a ajuns la concluzia că acesta discriminează copiii cu dizabilități care și-au pierdut unul sau ambii părinți, și îi privează de dreptul de a primi simultan alocații pentru invaliditate și alocație pentru pierderea întreținătorului. Consiliul a menționat că aceste prevederi ale legii permit persoanelor care au dreptul la mai multe tipuri de alocații să aleagă doar una, cu excepția alocațiilor de îngrijire, însoțire și supraveghere. Astfel, copiii cu dizabilități care și-au pierdut întreținătorul pot primi doar una dintre cele două alocații la care au dreptul.
Raportul evidențiază în mod special că această prevedere legală dezavantajează copiii cu dizabilități, având în vedere vulnerabilitatea lor. Copiii cu dizabilități au nevoie de resurse suplimentare pentru a-și menține sănătatea și un nivel de viață decent. În plus, pierderea întreținătorului le agravează situația, creând necesități suplimentare de întreținere.
Consiliul a remarcat că justificarea economică a acestei prevederi este părtinitoare și nerezonabilă, întrucât banii necesari pentru aceasta nu pot fi comparați cu scopul de a oferi acestor copii ajutoare suplimentare, întrucât există doar 80 de astfel de copii și ei se află într-o situație extrem de vulnerabilă.
Statistica discriminării
În ultimul an, Consiliul a primit 261 de plângeri privind discriminarea. Majoritatea reclamanților sunt bărbați, iar raportul dintre bărbați și femei în rândul reclamanților rămâne practic neschimbat în fiecare an. Este de remarcat faptul că 73% dintre femeile care s-au adresat Consiliului locuiesc în orașe. În 2023, Consiliul menționează că a existat o scădere semnificativă a plângerilor din partea locuitorilor din mediul rural, de la 39% în 2022 la 21% în 2023.
De asemenea, potrivit Consiliului, au fost depuse 190 de sesizări în limba română, 70 în limba rusă și o plângere în limba engleză.
Majoritatea plângerilor (154 de decizii) nu au fost admise de Consiliu după examinare din cauza absenței elementelor de discriminare, a încălcării termenului de depunere a plângerii sau din cauză că nu erau de competența Consiliului. Consiliul a stabilit faptul discriminării doar în 27 de cazuri. Mai mult, în majoritatea plângerilor în care a fost identificată discriminarea, aceasta a vizat accesul la bunuri și servicii publice (8 cazuri), domeniul muncii (7 cazuri), încălcări ale demnității și justiției (câte 5 cazuri) și alte domenii ( 2 cazuri). În 2023, Consiliul nu a constatat niciun caz de discriminare în educație. Discriminarea a avut cel mai adesea la bază limba (34,48%), orientare sexuală (13,79%) și sex/gen/maternitate (10,34%), urmată de etnie (6,90%) și statutul de pensionar (6,90%).
Nivelul de implementare a recomandărilor Consiliului
În 2022, Consiliul a luat 42 de decizii, în baza cărora a formulat 92 de recomandări. Cele mai multe dintre ele s-au referit la accesul cetățenilor la bunuri și servicii publice, precum și la domeniul muncii: 28 de recomandări pentru fiecare dintre aceste domenii. Alte șapte recomandări referitoare la educație, 16 la protecția demnității umane și 13 la alte domenii. În plus, 19 recomandări legate de eliminarea discriminării, 66 de prevenire, două de sancționare și cinci de oferire a scuzelor.
Dintre cele 92 de recomandări, autoritățile au implementat doar 19 (datele din 2023). Alte 27 sunt în proces de monitorizare, iar 46 rămân neimplementate, întrucât deciziile în baza cărora au fost formulate aceste recomandări sunt atacate în instanță.
Menționăm că ordinele și recomandările Consiliului privind problemele de egalitate emise în cadrul deciziilor luate cu privire la reclamațiile depuse sunt obligatorii. Pentru nerespectarea acestora, Consiliul poate întocmi un protocol privind încălcările cu sancțiuni corespunzătoare. Raportul anual al Consiliului se bazează, printre altele, pe aceste decizii și pe sistematizarea lor pentru utilizarea mai comodă a datelor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
