Oamenii să decidă! Partidul ȘOR cere instituirea imediată a Curților juraților în instanțele de judecată

Deputații fracțiunii Partidului ȘOR vor depune în sesiunea de primăvara-vară a Parlamentului o inițiativă legislativă privind reformarea radicală a justiției. Introducerea Curților de jurați, formate din cetățeni, în cadrul instanțelor de judecată este una dintre prevederile acestei reforme.

Deputații fracțiunii Partidului ȘOR consideră că cetățenii trebuie implicați activ în actul justiției de la noi, așa cum se procedează în statele democratice, unde este garantată o justiție corectă.

«Oamenii sunt acei care trebuie să decidă. E nevoie de introducerea urgentă în instanțele noastre a instituției Curții de jurați, așa cum acestea funcționează în statele cu tradiții în justiție», —  informează Partidul ȘOR.

Asta ar spori rata de încredere în instanțe, le-ar proteja de corupție și influența politică. Reformele făcute până acum în justiție nu au adus rezultate, astfel că e nevoie de o reformare radicală a sectorului.

Sondajele realizate în ultimii ani indică scăderea constantă a încrederii cetățenilor în justiție. Astfel, unul dintre ultimele Barometre de Opinie Publică arată că aproape 60% dintre respondenți nu sunt siguri că dacă ei sau cineva dintre rudele lor ar ajunge în instanță, judecătorii ar adopta o hotărâre corectă. Respondenții mai consideră că justiția moldoveancă face discriminare, în special, în baza funcției ocupate sau a profesie și al nivelului economic.

Sursa: partidulsor.md

Publicitate politică. Responsabilitatea pentru veridicitatea informației prezentate în text o poartă agentul de publicitate. Articolul este comercial și nu reflectă poziția redacției NewsMaker.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Dina Pavaleanu

Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru directoare unei grădinițe din Chișinău acuzată de corupție

Procuratura Anticorupție cere o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru directorare grădiniței Nr. 32 din Chișinău, Dina Pavaleanu, care este învinuită într-un dosar de corupție. Informația a fost comunicată de grupul de inițiativă „Părinți solidari”.

Potrivit sursei citate, examinarea dosarului Dinei Pavaleanu în instanță se apropie de final. La ședința de judecată din 2 septembrie procurorul de caz a solicitat o pedeapsă de 9 ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis. În plus, aceasta ar putea fi privată de dreptul de a ocupa funcții publice în domeniul educației pentru o perioadă de 10 ani.

Pe 4 septembrie va avea loc următoare ședință de judecată. Atunci, avocatul inculpatei își va susține pledoaria. Ulterior, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care examinează cazul, va pronunța sentința.

Amintim că directoarea grădiniței Nr. 32 din capitală, Dina Pavaleanu, a fost reținuăt în mai 2024. Conform materialelor dosarului și declarațiilor părinților, aceasta solicita o taxă de 3 000 de lei pentru înscrierea copiilor la grădiniță și plăți lunare de 600 de lei.

Pavaleanu nu își recunoaște vina.

De ce Machidon exercită interimatul funcției de procuror general, deși a câștigat concursul? Răspunsul CSP

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. Declarația a fost făcută de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, transmite Moldpres.

Obadă a explicat că, potrivit legislației, nicio persoană nu poate fi procuror, dacă nu are un raport pozitiv de la comisia externă de evaluare a procurorilor. „Alexandru Machidon este procuror general interimar până vom avea un raport validat al Comisiei Vetting și până vom avea decretul doamnei președintă Maia Sandu”, a precizat președintele CSP.

El a menționat că a solicitat Comisiei să urgenteze procedura, având în vedere că este vorba de postul de procuror general – prima funcție în ierarhia sistemului procuraturii:

Noi am menționat în corespondența pe care o avem cu membrii Comisiei Vetting că este prioritatea numărul unu să avem un raport în privința domnului Machidon. Da, sunt și alți colegi care sunt în procedura de vetting, dar este prima funcție în ierarhia procuraturii, din acest motiv este important să avem un răspuns ferm în privința acestuia. Nu avem un termen stabilit de către comisia de vetting, dar avem un răspuns prin care suntem asigurați că înțeleg prioritatea și depun tot efortul pentru a finaliza această procedură”, a spus acesta.

Obadă a precizat că prima rundă de întrebări a fost deja transmisă, s-au oferit răspunsurile corespunzătoare, iar acum sunt prelucrate răspunsurile și, în funcţie de necesitate, membrii Comisiei Vetting ar putea adresa o altă rundă. Ulterior, Machidon va fi invitat la interviul propriu-zis.

În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, spunând corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

În cazul în care nu promovează, evident nu este eligibil din perspectiva criteriilor legale. Legea spune expres: nu poți fi procuror dacă nu ai trecut vettingul, mai ales prima funcție în sistemul organelor procuraturii, de asta revenim la poziția inițială. Lansăm un nou concurs, identificăm alți procurori sau alte persoane care corespund criteriilor legale”, a declarat Dumitru Obadă.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.

Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

point.md/ foto simbol

Deținutul care a intrat în case, inclusiv la Telenești și Orhei, condamnat la încă 11 ani de închisoare

Bărbatul care a evadat în mai din Penitenciarul Bender și a fost prins la sfârșitul lunii iunie a fost condamnat la încă 11 ani de închisoare. Acesta și-a recunoscut vinovăția pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală pe 2 septembrie.

Conform procurorilor, deținutul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra patrimoniului. Acum, Procuratura Orhei l-a condamnat la încă 11 ani de închisoare pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării după evadare.

De exemplu, pe 10 iunie, bărbatul, având o cagulă pe cap, a pătruns într-o locuință din satul Ghermănești, raionul Telenești, și, amenințând o femeie de 37 de ani cu violența, i-a sustras 700 de lei. Într-un alt caz, pe 15 iunie, a atacat o altă femeie cu un cuțit, după ce a pătruns în locuința acesteia din satul Peresecina, raionul Orhei. Urmare a amenințării victimei cu moartea, i-a sustras mai multe bijuterii din aur, bani în valută străină și lei moldovenești. Victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 78.970 de lei.

„Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, cauza în privința acestuia fiind examinată în procedură simplificată”, au comunicat reprezentanții Procuraturii.

***

Amintim că trei deținuți au evadat în noaptea de 15 spre 16 mai din Penitenciarul nr. 8-Bender. Doi dintre ei au fost reținuți la scurt timp.

Cel de-al treilea a fost prins în seara zilei de 27 iunie, fiind localizat într-un sat din raionul Cimișlia. Ulterior, poliția a raportat că, pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate, bărbatul a fost implicat în comiterea a 17 infracțiuni în mai multe raioane ale țării, inclusiv furturi, jafuri și tâlhării.

pinterest.com

Turcia crește cota de autorizații pentru transportatorii moldoveni. Anunțul ANTA

Transportatorii moldoveni vor beneficia de o cotă suplimentară de 300 de autorizații din partea Turciei. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională Transport Auto.

Potrivit Agenției, autorizațiile sunt valabile până la 31 ianuarie 2026.

„Această cotă suplimentară a fost obținută pentru a consolida competitivitatea operatorilor moldoveni pe piața internațională a serviciilor de transport”, a menționat ANTA.

Aceste autorizații sunt destinate transportului internațional de mărfuri către și din țări terțe care tranzitează teritoriul Turciei.

Igor Grosu/Facebook

„O dată în câteva zile, voi adresa o întrebare”. Grosu, după ce blocul „Patriotic” a promis că nu va face coaliție cu PAS

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat că, începând cu 2 septembrie, va adresa public, o dată la câteva zile, câte o întrebare în contextul campaniei electorale. „Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă?”, – este prima întrebare a politicianului. Declarațiile lui Grosu reprezintă o reacție la angajamentul semnat de blocul „Patriotic”, prin care Voronin, Dodon, Vlah și Tarlev au promis că nu vor face coaliție cu PAS în viitorul Parlament, menționând că partidul „a distrus țara și o distruge mai departe”.

„Și în sate, și în centrele raionale, și în piețe, și în orașele mari, și în diasporă, oamenii au aceleași întrebări pentru candidații strânși de Putin ca să distrugă viitorul Moldovei. Le-am adunat și, o dată în câteva zile, voi adresa public câte o întrebare. 1. Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă? Viitorul țării? Colegul și creatorul său, Voronin, declară că Dodon a primit 860 de mii de euro. Această acuzație gravă de corupție și finanțare ilegală, rămasă fără nicio explicație, este o batjocură la adresa cetățenilor și arată că tot patriotismul lor se cântărește în kulioace”, a scris liderul PAS, Igor Grosu, pe Facebook.

Amintim că, în august curent, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Ulterior, Voronin a spus că nu a vorbit în serios atunci când a făcut aceste declarații.

Declarațiile liderului PAS, Igor Grosu, reprezintă o reacție la angajamentul semnat de liderii blocului electoral „Patriotic”, în fața Parlamentului, prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Comunistul Vladimir Voronin a spus că, „fără a înlătura de la guvernare acest PAS”, blocul nu va putea „realiza nimic în Moldova”. Iar liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a menționat că PAS „a distrus țara și o distruge mai departe”.

***

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare.

Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” s-a lansat în campania electorală pe 29 august, la Mănăstirea Căpriana. Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.

Partidul Acțiune și Solidaritate s-a lansat în campania electorală pe 29 august, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. PAS promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: