Oamenii să decidă! Partidul ȘOR cere instituirea imediată a Curților juraților în instanțele de judecată

Deputații fracțiunii Partidului ȘOR vor depune în sesiunea de primăvara-vară a Parlamentului o inițiativă legislativă privind reformarea radicală a justiției. Introducerea Curților de jurați, formate din cetățeni, în cadrul instanțelor de judecată este una dintre prevederile acestei reforme.

Deputații fracțiunii Partidului ȘOR consideră că cetățenii trebuie implicați activ în actul justiției de la noi, așa cum se procedează în statele democratice, unde este garantată o justiție corectă.

«Oamenii sunt acei care trebuie să decidă. E nevoie de introducerea urgentă în instanțele noastre a instituției Curții de jurați, așa cum acestea funcționează în statele cu tradiții în justiție», —  informează Partidul ȘOR.

Asta ar spori rata de încredere în instanțe, le-ar proteja de corupție și influența politică. Reformele făcute până acum în justiție nu au adus rezultate, astfel că e nevoie de o reformare radicală a sectorului.

Sondajele realizate în ultimii ani indică scăderea constantă a încrederii cetățenilor în justiție. Astfel, unul dintre ultimele Barometre de Opinie Publică arată că aproape 60% dintre respondenți nu sunt siguri că dacă ei sau cineva dintre rudele lor ar ajunge în instanță, judecătorii ar adopta o hotărâre corectă. Respondenții mai consideră că justiția moldoveancă face discriminare, în special, în baza funcției ocupate sau a profesie și al nivelului economic.

Sursa: partidulsor.md

Publicitate politică. Responsabilitatea pentru veridicitatea informației prezentate în text o poartă agentul de publicitate. Articolul este comercial și nu reflectă poziția redacției NewsMaker.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

Redobândirea cetățeniei române, mai simplă? Nicușor Dan promite să se implice „personal”

Președintele României, Nicușor Dan, a dat asigurări că va încerca să se implice personal pentru a identifica blocajul în procesul de redobândire a cetățeniei române. El a adăugat că orice informație venită din partea Republicii Moldova este binevenită pentru a simplifica procesul.

„Nu vreau să fac promisiuni în momentul acesta. În primul rând, după cum știți, noi avem un guvern interimar. Deci, prima preocupare pe care o am acum e să avem un guvern care să fie stabil și în momentul în care, asta înseamnă probabil două săptămâni din momentul acesta… și în momentul în care o să avem un responsabil acolo, la Autoritatea pentru Cetățenie, o să încerc să mă implic personal pentru ca să văd unde este blocajul pe procedură. Bineînțeles că este o experiență din partea dumneavoastră, orice fel de raport, informație din partea Republicii Moldova e binevenită despre cum putem să simplificăm procesul”, a comunicat Nicușor Dan la emisiunea În PROfunzime de la ProTV Chișinău.

Președintele României a mai spus că procesul este posibil de simplificat „mai ales acum, când pentru chestiuni care sunt foarte repetitive, inteligența artificială dă rezultate foarte bune”.

Menționăm că, pe 10 iunie, Nicușor Dan a întreprins o vizită în Republica Moldova. Aceasta a început cu o întrevedere cu Maia Sandu la Președinție. Președinții au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid al Rusiei. Ulterior, liderii au susținut o conferință de presă și au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare.

***

Potrivit datelor oferite de autoritățile române în iunie 2022, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt deja cetățeni și ai României și alte peste 100.000 de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat.

În martie 2025, în contextul procesului de redobândire a cetățeniei române, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat că „s-au luat o serie de decizii discriminatorii la adresa cetățenilor din Republica Moldova”. „Din păcate, această lege a fost mutilată de foarte multe ori din rațiuni de neglijență instituțională”, a comunicat europarlamentarul român, adăugând că din punctul său de vedere „cetățenia română trebuie acordată imediat”.

novostimira.net

Cum se va schimba viața moldovenilor care lucrează în țările UE? Vicepreședinta Comisiei Europene: Pregătim măsuri

Uniunea Europeană lucrează la un pachet de măsuri menit să întărească protecția socială a cetățenilor moldoveni care muncesc în țările membre ale Uniunii. Anunțul a fost făcut de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-un interviu pentru NewsMaker.

Potrivit acesteia, pachetul legislativ va fi prezentat la începutul anului viitor și va viza combaterea fenomenului cunoscut sub denumirea de „dumping social”.

„Atunci când muncitori din afara Uniunii vin în țări membre ale UE, de exemplu în sectorul construcțiilor, primesc salarii mici, fără asigurări sociale plătite, fără posibilitatea de a-și plăti o chirie, un spațiu de cazare adecvat. Lucrăm la legislație la nivel european. La începutul anului viitor vom propune un pachet de măsuri care vizează consolidarea rolului .autorității europene pentru muncă. Avem o astfel de instituție care exact cu asta se coupă – să controleze firmele care folosesc lucrători din state membre și care vin și din afara UE. Dorim să consolidăm rolul instituțiilor europene în domeniul muncii, astfel încât acestea să poată identifica astfel de cazuri și, dacă e necesar, să aplice sancțiuni”, a explicat Roxana Mînzatu.

Potrivit oficialei europene, este esențial ca toate statele membre ale Uniunii Europene să aplice standarde legislative clare în procesul de angajare a lucrătorilor din afara spațiului comunitar.”

„Este important ca fiecare muncitor care ajunge în Uniunea Europeană să beneficieze de același nivel de trai, de aceeași protecție, și să nu vină să lucreze pe salarii de mizerie, să nu aibă unde să doarmă”, a adăugat vicepreședinta Comisiei Europene.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în anii de independență, fiecare al patrulea cetățean al Republicii Moldova a plecat peste hotare, iar din regiunea transnistreană a emigrat fiecare al treilea locuitor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Maia Sandu

Maia Sandu cheamă cetățenii la un marș: „Acum 35 de ani, Moldova a făcut un pas istoric”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a invitat cetățenii la Marșul Suveranității. Evenimentul va avea loc pe 23 iunie, în contextul celor 35 de ani de când Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Suveranitate.

„Acum 35 de ani, pe 23 iunie 1990, Moldova a făcut un pas istoric: Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Suveranitate. A fost prima mare victorie în lupta de renaștere și eliberare națională. Moldovenii au afirmat clar că doar voința poporului trebuie să stea la baza destinului țării. Atunci am ales libertatea și dreptul de a ne hotărî singuri soarta. Astăzi, ne îndreptăm spre Uniunea Europeană cu aceeași convingere: că viitorul nostru trebuie să fie unul ales de noi, un viitor de pace, demnitate și bunăstare pentru copiii noștri. Atunci, în 1990, țara trăia cu bucurie acel moment. Oamenii s-au adunat în fața Parlamentului – actuala Președinție – pentru a sărbători suveranitatea”, a comunicat șefa statului.

În continuare, președinta a lansat o invitație la Marșul Suveranității.

„Vă invit pe 23 iunie, la Marșul Suveranității, pentru a celebra curajul înaintașilor noștri și aspirația noastră comună de a trăi liber și demn în Moldova. Veniți cu tricolorul, alături de familie, cu inima plină de mândrie, la ora 19:00, la monumentul lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici de pe strada Alexei Mateevici, în semn de respect pentru trecut și cu încredere în viitor”, a declarat Maia Sandu.

NewsMaker/Tudor Mardei

NM Espresso: De ce a vizitat Nicușor Dan Moldova, ce legătură are defecțiunea din aeroport cu Ucraina și cum va lupta Costiuc împotriva «satanistului» PAS

Vizita lui Nicușor Dan

Noul președinte al României, Nicușor Dan, a sosit cu o vizită oficială în Moldova. La Președinție, Dan a fost întâmpinat cu onoruri militare, acolo fiind așteptat și de șefa statului, Maia Sandu.

Cei doi președinți au susținut o conferință de presă comună. Ei au vorbit despre consolidarea relațiilor bilaterale, combaterea amenințărilor hibride din partea Rusiei și integrarea europeană. Dan a dat asigurări că România va continua să sprijine Moldova în parcursul său european.

NM a explicat de ce această vizită a fost mai degrabă simbolică decât practică, dar nu mai puțin semnificativă.

Între timp, militari ai Armatei Naționale a Moldovei participă la exercițiile Saber Guardian 2025 în România, împreună cu soldați din România, Italia și SUA. Potrivit Ministerului Apărării, exercițiile vizează exersarea metodelor moderne de instruire și consolidarea cooperării între aliați.


Defecțiunea din aeroport: cauza

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a explicat defecțiunea de la aeroportul din Chișinău prin avarierea echipamentului. Din cauza atacurilor rusești asupra Ucrainei au apărut perturbări în rețeaua electrică, la care este conectată și Moldova. El a subliniat că incidentul a demonstrat necesitatea construirii liniei electrice Chișinău—Vulcănești pentru a asigura independența energetică a țării.


Șeful PA: preselecția

În cadrul celei de-a doua etape a preselecției pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Marcel Dumbrăvan l-a devansat la punctaj pe concurentul său Octavian Iachimovschi. În continuare, comisia va transmite rezultatele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru desfășurarea etapei finale a concursului. Potrivit președintelui CSP, Dumitru Obadă, șeful Procuraturii Anticorupție ar putea fi ales deja până la sfârșitul lunii iunie, iar rezultatul preselecției joacă un rol important în acest sens.


Vettingul continuă

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat raportul comisiei de evaluare a eticii profesionale și integrității (Vetting) în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Dorin Dulghieru. Comisia a recomandat demiterea acestuia, identificând discrepanțe între veniturile și cheltuielile sale, însă membrii CSM au amânat luarea unei decizii finale pentru a «studia în detaliu materialele prezentate de judecător».


Primarul din Boldurești și CEDO

Primarul reales al comunei Boldurești, Nicanor Ciochină, acuzat de moartea unui adolescent de 14 ani, a dat asigurări că, în cazul anulării rezultatelor alegerilor locale, se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). El a subliniat că «nu-ți poți bate joc de un sat» și intenționează să își apere drepturile la Curtea de la Strasbourg.


Alegeri și opoziție

Aflat într-o vizită de lucru în SUA, liderul Partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, a îndemnat «forțele patriotice» să se unească înaintea alegerilor parlamentare. Într-un mesaj video, el a promis că, după revenirea la Chișinău, va începe discuții pentru crearea unui partid patriotic, care va lupta împotriva «globaliștilor și sataniștilor de la guvernare». Costiuc a mai anunțat că a avut întâlniri cu senatori americani care, potrivit lui, s-au arătat îngrijorați de «cenzura PAS» și care au promis să vină în Moldova.

PAS a refuzat să comenteze declarațiile lui Vasile Costiuc.


Confiscarea ziarelor «Inima Moldovei»

Fosta bașcană a Găgăuziei și lidera Partidului «Inima Moldovei», Irina Vlah, a declarat că poliția a confiscat tirajul ziarului partidului său, ceea ce ea a numit «răzbunarea» PAS. Poliția a explicat confiscarea prin lipsa documentelor de însoțire.

PAS a respins acuzațiile Irinei Vlah, numindu-le absurdități și subliniind că justiția acționează independent.


Marșul familiei și marșul LGBT+

PSRM a anunțat că pe 15 iunie va organiza la Chișinău un marș al familiei, ca reacție la marșul planificat în aceeași zi în sprijinul comunității LGBT. Socialiștii s-au pronunțat împotriva «propagandei LGBT impuse din exterior», în special, potrivit lor, direcționată spre copii și școli. În cele din urmă, marșurile vor avea loc în aceeași zi, dar în locații diferite.

Partidul ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru, a susținut în schimb desfășurarea marșului LGBT la Chișinău, subliniind că valorile tradiționale nu pot justifica discriminarea, iar Constituția garantează drepturi egale tuturor cetățenilor.


Conflictul dintre Ceban și Cancelaria de Stat

Între timp, Cancelaria de Stat a acuzat Primăria Chișinău de o serie de încălcări, inclusiv interzicerea marșului LGBT, manipulări ale bugetului municipal și acordarea autorizației pentru construirea unui bloc cu 21 de etaje într-o zonă unde limita este de două etaje. Primarul capitalei, Ion Ceban, a reacționat dur, declarând că «homosexualii din guvern sunt revoltați» după ce «poporul le-a arătat locul».


Incendiul din Durlești: continuare

Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică va verifica toate blocurile de pe strada Tudor Vladimirescu din Durlești, după incendiul din luna mai la o mansardă, pe care ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a numit-o parte a unui sistem de construcții «antiumane» și ilegale.

Bolea a declarat că funcționarii care au permis o asemenea construcție riscă pedepse penale.


Reparații și bani

O reparație de calitate a unui apartament din Chișinău poate costa zeci de mii de euro. Însă se poate economisi considerabil, fără a afecta calitatea. Corespondentul NM, Chiril Sajin, care a finalizat recent renovarea capitală a unui apartament-studio, își împărtășește experiența: este sau nu nevoie de diriginte de șantier, unde se poate economisi și unde nu ar trebui deloc să tai din buget, și ce surprize pot apărea pe parcurs.


«Avem întrebări» pentru un agent imobiliar

De ce este locuințele sunt atât de scumpe în Moldova? Vor mai crește prețurile la apartamente în Chișinău sau, dimpotrivă, urmează o prăbușire? Este adevărat că în Europa locuințele sunt mai ieftine? La aceste și alte întrebări a răspuns specialistul companiei Acces Imobil, Victor Cernomorcenco, în noua ediție a emisiunii «Avem întrebări» cu Nicolai Paholinițchi.


Scandalul cu manualul de istorie: opinie

Ministerul Educației va organiza o masă rotundă pentru a discuta conținutul manualului școlar de istorie, criticat pentru «albirea regimului Antonescu» și minimalizarea rolului României în Holocaust. Aceste concluzii au fost confirmate de experții Yad Vashem și ai Institutului Elie Wiesel, iar istoricul și fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU, Alexei Tulbure, l-a analizat în detaliu într-un editorial pentru NM, atrăgând atenția asupra inacțiunii ministerului.


Agenda zilei, 11 iunie:

  • 09:30 — Ședința Guvernului.
  • 11:00 — Briefing după ședința Guvernului.
imagine simbol

Un manual în dezacord cu istoria? Patru istorici cu renume din Moldova cer revizuirea conținutului despre Holocaust

În ajunul unei mese rotunde organizate de Ministerul Educației și Cercetării, pe subiectul privind manualul „Istoria românilor și universală” pentru clasa a XII-a, un grup de istorici și cercetători a formulat o serie de observații critice privind conținutul acestuia. Analiza evidențiază omisiuni și formulări discutabile în tratarea unor subiecte sensibile, precum Holocaustul și administrația românească în Transnistria, și propune revizuirea manualului în vederea alinierii la standardele internaționale de predare a istoriei. NewsMaker publică integral adresarea acestora.

10 iunie 2025

În contextul mesei rotunde organizate de Ministerul Educației și Cercetării și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” pe data de 11 iunie 2025, privind analiza manualului Istoria românilor și universală pentru clasa a XII-a (Editura Știința, 2024), prezentăm în cele ce urmează un șir de observații formulate de noi, subsemnații, în calitate de istorici, cercetători și cadre didactice. Documentul reflectă preocuparea noastră comună pentru asigurarea unei educații istorice riguroase, echilibrate și aliniate valorilor democratice și standardelor internaționale în materie de predare și reflecție asupra trecutului Republicii Moldova.

Ne vom concentra doar asupra câtorva aspecte pe care le considerăm deosebit de importante, atât din perspectiva competențelor noastre profesionale, cât și în contextul reacțiilor apărute recent în spațiul public.

În ce mod este tratată în manual figura lui Ion Antonescu și rolul acestuia în Holocaust?

Antonescu a fost un criminal de război în temeiul sentinței nr. 1 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului de la București. Acest fapt nu este menționat în manual nici în secțiunea „România în Cel de-al Doilea Război Mondial,” nici în compartimentul „Pedepsirea criminalilor de război”. În această ultimă secțiune sunt prezentate date statistice despre numărul criminalilor condamnați în diverse țări europene, precum Belgia, Olanda, Franța și America Latină (p. 143-144), însă nu se face nicio referire la România și la pedepsirea lui Ion Antonescu și a cercului său apropiat, responsabili pentru exterminarea a aproximativ 280.000 și 380.000 evrei din România, precum și a 22.000 de romi.

Conform Raportului Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, publicat în 2004, în România postbelică au avut loc 668 de condamnări pentru crime de război, crime împotriva păcii și crime împotriva umanității, majoritatea în perioada imediat următoare încheierii celui de-al Doilea Război Mondial. În 2016, Parlamentul moldovean a emis o declarație de acceptare a Raportului sus-menționat, conform căruia, la intrarea trupelor române și germane în Basarabia și Bucovina de Nord în vara lui 1941, au fost omorâți între 45.000-60.000 de evrei.

Aceste fapte, documentate și cercetate de istoricii români și occidentali, nu se regăsesc în compartimentul din manual, întitulat în mod ambiguu „Manifestări ale Holocaustului din România.” Astfel, un copil educat în sistemul de învățământ din Republica Moldova nu poate afla din acest manual de istorie că aproape toți evreii din satele Basarabiei au fost executați în masă în iunie-iulie 1941.

Este adevărat că, deși se omite informația despre masacrele din zonele rurale, este indicat numărul de aproximativ 105.000-120.000 evrei, deportați din aceste regiuni în Transnistria, unde și-au pierdut viața. Totuși, responsabilitatea regimului Antonescu pentru această crimă este eludată.

Elevul citește, de exemplu: „Rămâne o certitudine și faptul că regimul antonescian nu a participat la deportarea în masă a evreilor, pe care oficialii naziști au organizat-o în cadrul „soluției finale” a lui Hitler la problema evreiască în Europa, din cauza opiniei publice și a liderilor politici care s-au opus” (p. 143). Informația prezentată în acest fragment este una care poate doar nedumeri elevul. Ceea ce nu se specifică aici, este că ea se referă exclusiv la evreii din Vechiul Regat și că, de fapt, inițial, guvernul antonescian și-a dat acordul de a deporta acești evrei în lagărele din Polonia.

Acest refuz ulterior este frecvent menționat în literatura negaționistă a Holocaustului ca o „dovadă” că Antonescu ar fi „salvat” evreii, inclusiv în lucrările istoricului Gheorghe Buzatu, al cărui citat care absolvă regimul Antonescu de crimele împotriva evreilor este reprodus în manual (p. 125). Acest citat induce, de asemenea, elevul în eroare, cu atât mai mult cu cât sarcina propusă este ca acesta să deducă, în baza citatului, trăsăturile perioadei istorice respective.

În baza unui alt citat, atribuit lui Stephen Fischer-Galati, dintr-o carte publicată în 1970 (!) despre presupusa politică anti-comunistă a lui Antonescu care „nu a revendicat moștenirea gărzii antisemite și antirasiste” (p. 124), elevului i se cere să reflecte asupra posibilității de justificare a acțiunilor lui Antonescu. Cum ar putea elevul să formuleze concluzii argumentate, în condițiile în care nu i se oferă alte surse, iar enunțul citat absolvă regimul antonescian de responsabilitatea crimelor comise?

Există studii recente și riguros documentate ale cercetătorilor români, occidentali și moldoveni, ignorate cu desăvârșire de autorii manualului. Aceste studii demonstrează politica antisemită dusă de administrația românească în perioada interbelică, precum și modul în care aceasta a influențat participarea directă și indirectă a armatei române, a administrației de diferite nivele și a populației din Basarabia la crimele în masă împotriva populației evreiești.

Aceste aspecte fundamentale lipsesc din păcate din manual. Holocaustul este menționat drept o tragedie trăită de sute de mii de evrei europeni (p. 148), drept sursă fiind invocate însemnările unei supraviețuitoare din Berlin, pe când miile de mărturii orale și scrise ale supraviețuitorilor Holocaustului din Transnistria, Basarabia și Bucovina au fost ignorate. Aceste surse sunt accesibile, inclusiv în limbile română și rusă, în colecțiile Yad Vashem, USHMM, Yahad-in Unum.

Ce află elevii despre Transnistria sub ocupația română?

Cele mai multe crime au fost comise pe teritoriul dintre râurile Bug și Nistru, în regiunea Transnistria (astăzi sud-vestul Ucrainei), pe care Antonescu a primit-o recompensă pentru participarea României în războiul dus de Axa împotriva URSS. Elevii nu află din acest compartiment despre masacrul de la Bogdanovka, unde, în iarna anilor 1941–1942, administrația românească a comis un masacru care, prin numărul victimelor evreiești, îl depășește pe cel comis de naziști în septembrie 1941 la Babi Yar (peste 33,700 victime). La Bogdanovka au fost uciși aproximativ 48.000 de evrei transnistreni, basarabeni și bucovineni. Din păcate, nici acest fapt nu este menționat în manual.

Autorii au prezentat cu lux de amănunte pierderile de teritorii suportate de România în 1940 în favoarea URSS și a aliaților Axei (Ungaria și Bulgaria), dar au evitat să menționeze că și România a ocupat, la rândul ei, Transnistria, un teritoriu care a servit drept „groapă etnică de gunoi a României”, unde au avut loc omoruri în masă și unde au fost jefuite bunuri de valoare, de la fabrici și uzine la obiecte personale din casele evreilor.

Autorii au preferat să pună accent pe presupusa „buna” administrare a Transnistriei, dar au omis să menționeze faptul că mai mulți funcționari publici, inclusiv primarul Odesei, Gherman Pântea, au profitat din plin de context pentru a se îmbogăți ilicit, considerând acțiunile lor drept o revanșă față de regimul sovietic din 1940-1941. Manualul afirmă că „guvernul român nu a formulat vreo revendicare teritorială dincolo de Nistru” (p. 130). Totuși, cercetările istoricilor demonstrează că au existat viziuni cu caracter imperial și discursuri despre așa-numita „misiune civilizatoare” a României în teritoriile ocupate, promovate de Ion Antonescu și cercul său apropiat. Acestea au fost susținute și de anumite instituții științifice care au participat la formularea unor argumente menite să justifice ocupația Transnistriei, mai ales în prima parte a războiului. Această teză este demonstrată în detaliu în cartea lui Vladimir Solonari, Imperiul satelit, care de altfel este citată selectiv în manual. Autorii se referă doar la „succesele” administrației românești, fără a menționa situația societății ucrainene aflate sub ocupație românească și modul dramatic în care aceasta a fost afectată de război și de politicile de ocupație.

De altfel, întregul capitol reflectă o abordare diplomatică și militară a războiului, în care România este prezentată în calitate de victimă, argumentul fiind construit dintr-o perspectivă oficială și românocentrică. Parte a unității IV, conținutul paragrafului “Anul 1940 în istoria românilor” (p. 117-119) este un exemplu elocvent în acest sens. Pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, urmare directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și, astfel, schimbarea hotarului româno-sovietic pe Prut, este descrisă ca având consecințe grave asupra întregii populații din ținut. Împreună cu armata română și administrația, peste 400.000 de locuitori au fost evacuați în interiorul României. Totodată, în jur de 130.000 locuitori, în majoritate evrei de origine basarabeană, s-au evacuat în Basarabia ocupată de sovietici, pentru a fugi de intensificarea violențelor antisemite din România în a doua jumătate a anilor 1930. La intrarea armatei române și a celei germane în Basarabia un an mai târziu, evreii basarabeni au fost pedepsiți pentru presupusa „trădare” din 1940. Acești evrei au fost considerați drept „țapi ispășitori” pentru pierderea Basarabiei și au constituit o categorie separată de deportați în Transnistria în anii 1941-1942. Elevii nu vor afla însă nimic despre aceste dimensiuni ale istoriei sociale sau despre impactul anului 1940 asupra oamenilor de rând.

Compartimentul „Consecințele celui de-al Doilea Război Mondial pentru România și Basarabia” descrie pierderile armatei, ale infrastructurii și bunurilor materiale, pe când consecințele sociale sunt menționate sumar, în doar două propoziții, din care aflăm despre scăderea nivelului de trai și inflație. Nu se menționează însă nimic despre exterminarea evreilor și romilor și despre consecințele profunde ale războiului asupra acestor comunități. În definitiv, nu se formulează nicio concluzie despre modul în care războiul și urmările sale au afectat populația locală, inclusiv cea din Basarabia, care a plătit un preț uriaș pentru reîntoarcerea în cadrul României antonesciene.

Se creează impresia că societatea moldovenească rămâne restantă în asumarea unei studieri oneste și documentate a trecutului.

Noi, moldovenii, nu ne-am asumat încă tragedia Holocaustului, pe care, paradoxal, nu o asociem în mod clar cu cel de-al Doilea Război Mondial. Această tragedie a marcat profund societatea și a schimbat-o din punct de vedere demografic, etnografic, economic și social, dar mai ales moral. Cu toate acestea, preferăm să „uităm” această pagină a trecutului. Mai grav, nu le oferim nici generațiilor viitoare posibilitatea de a reflecta asupra paginilor incomode și dureroase ale istoriei Moldovei, a Ucrainei vecine, a României și a Europei. Distanțarea de trecutul sovietic și asumarea crimelor comise de acesta – proces sprijinit politic și instituțional, în special în contextul Războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei –, nu ne absolvă de responsabilitatea de a confrunta și componenta problematică și dureroasă a trecutului care ne leagă de România și de Europa.

Războiul și tragedia acestuia ne-a marcat identitatea și apartenența. Anume acest trecut este idealizat în manual, pentru a contrapune „răul” sovietic și rus unui presupus „bine” românesc. O astfel de abordare este o strategie contraproductivă, chiar dăunătoare, fiind aplicată și în politica memoriei din Republica Moldova, prin victimizarea competitivă (competing victimhood), adică prin compararea victimelor provocate de Gulag cu cele ale Holocaustului și evaluarea acestora în funcție de „cine a suferit mai mult”.

Ne declarăm aspirația de a deveni membri ai Uniunii Europene, dar nu întreprindem pași reali în direcția unei educații istorice riguroase și echilibrate, fapt extrem de regretabil și dureros. Este esențial să ne asumăm paginile întunecate ale trecutului nostru și să-i învățăm pe tineri că nu deținem monopolul asupra suferinței. Nu am fost singurele victime și, mai ales, nu am fost întotdeauna doar victime. În absența unei reflecții echidistante asupra istoriei, riscăm să rămânem captivi unei orbiri morale și unui naționalism vetust. Or, cu siguranță, aceasta nu poate fi misiunea istoriei într-o țară europeană, în secolul XXI. Toleranța, acceptarea și diversitatea se educă, iar exemple pozitive există, inclusiv în Germania. Manualele școlare din Germania evită supraîncărcarea factologică și plasează istoria politică și militară pe un plan secund, accentul fiind pus pe istoria socială, pe analiza critică a evenimentelor și pe formarea unei conștiințe democratice.

Ne dorim ca aceste observații să fie înțelese ca o contribuție constructivă la efortul comun de a oferi elevilor din Republica Moldova o educație istorică solidă, reflexivă și aliniată la standardele internaționale.

Considerăm că manualul trebuie retras din uz și revizuit. Sperăm că aceste critici și sugestii vor fi luate în considerare în procesul de revizuire a manualului și ne exprimăm disponibilitatea pentru orice clarificări sau pentru un dialog deschis și constructiv.

Semnatari:

apl. Prof. Dr. Svetlana Suveică
Institutul-Leibniz de Studii Est și Sud-Est Europene (IOS) Regensburg / Universitatea din Regensburg

Dr. Diana Dumitru
Universitatea Georgetown, Washington D.C.

Dr. Andrei Cușco
Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română, Filiala Iași

Dr. Petru Negură
Universitatea de Stat din Moldova / Universitatea din Regensburg


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: