„Oamenii sună și spun că nu au ce mânca”. Cine și cum ajută pensionarii în timpul epidemiei. Reportaj NM

Pensionarii din Chișinău, la fel ca și cei din toată țara, s-au pomenit închiși în casele lor din cauza coronavirusului. Pentru ei, poate fi periculos chiar și drumul până la magazin, după produse alimentare. S-a închis în carantină și cantina socială la care puteau merge orășenii în vârstă mai puțin asigurați. Cum încearcă primăria de Chișinău să diminueze lovitura epidemiei și cum se implică în acest sens zeci, iar uneori și sute de voluntari – aflați din reportajul NM.

„Noi am fost șocați”

În dimineața de 8 aprilie, în centrul Chișinăului puteau fi văzute rânduri doar în două locuri: la filialele băncilor și la cantina socială din oraș. Acolo unde, de obicei, erau asigurați cu prânzuri cei nevoiași, în această zi se adună voluntarii pentru a distribui „rațiile” pe la case. În pachete – crupe, mere, câte o găină, câțiva litri de ulei vegetal. Conform estimărilor Direcției generale asistență socială și sănătate a primăriei, aceste produse ar trebui să fie suficiente pe o lună pentru pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază de ajutoare. În această zi, erau planificate peste 200 de adrese în centrul orașului.

Olga Gnatcova / NewsMaker
Olga Gnatcova / NewsMaker

Constanța Dogotaru, coordonatorul voluntarilor, ne-a comunicat că înainte, majoritatea beneficiarilor de pachete mergeau la cantina socială. Acum însă această cantină, la fel ca și alte localuri de alimentație publică, a fost închisă în carantină. Direcția generală asistență socială și sănătate a primăriei a decis să compenseze pachete de produse alimentare. „Împreună cu voluntarii, ajutăm să le distribuim, pentru că în cadrul direcției nici nu sunt oameni pentru aceasta”, ne spune Constanța.

Ce-i drept, este insuficiență nu numai de personal. „Noi am fost șocați de faptul că pentru produse sunt alocate foarte puține resurse. Acum noi distribuim aproape 220 de pachete. Însă oamenii care le primesc acum pentru o lună, nu vor primi nimic în următoarele două luni. Data viitoare, pachetele vor fi distribuite altor persoane care locuiesc în centru. Și așa se face în fiecare sector al capitalei. Bugetul nu s-a majorat pe perioada carantinei”, susține Constanța. Ea mai spune că numai în Chișinău, Direcția asistență socială a primăriei are peste 100 mii de persoane în îngrijire. Luna aceasta însă primăria a putut cumpăra doar 1200 de seturi de produse. Cu toate acestea, mulți trăiesc acum „doar cu aceste produse”, după ce nu mai au posibilitatea de a ieși din casă, afirmă Constanța.

Olga Gnatcova / NewsMaker

Anume de aceea, în afară de sprijinul acordat serviciilor sociale, voluntarii au lansat și o campanie crowdfunding. O parte din banii colectați vor fi distribuiți anume pentru achiziția produselor. În fiecare zi, la „linia verde” deschisă pe perioada epidemiei parvin apeluri de ajutor.

„Inițial, sunau oameni care aveau bani și pur și simplu trebuia cineva să cumpere pentru ei și să le aducă produsele, pentru că ei sunt în autoizolare, în virtutea vârstei. Însă acum, în majoritatea cazurilor, oamenii sună și spun că nu au ce mânca și că produsele s-au terminat ori sunt pe sfârșite”, menționează Constanța. În asemenea cazuri, voluntarii verifică dacă persoanele care au sunat au primit ajutor din partea primăriei sau caută modalități de a oferi ajutor din alte mijloace. Astfel, de exemplu, zilele acestea, voluntarii au livrat seturi de produse donate de magazinul „Metro”. Constanța mai spune că atunci când acestea se vor epuiza, voluntarii vor procura produse din banii colectați prin crowdfunding.

„Demult voiam să fac ceva, dar nu știam ce anume”

Treptat, unul câte unul, voluntarii se apropie de ușile cantinei sociale și își așteaptă rândul după pachetul pe care trebuie să-l livreze. Majoritatea celor care oferă ajutor serviciului de asistență socială sunt orășeni de diferite vârste, care lucrează.

Natalia Gheorghiu, profesoară de limba engleză, a comunicat pentru NM că a aflat de la prietenii săi despre grupul de voluntari. „În Moldova, mulți trăiesc cu un salariu mizer. Dar sunt bătrâni care până la carantină, vindeau ceva în stradă sau cerșeau. Dacă ei nu au voie să iasă din casă, e logic că nu au niciun venit. Ei se pomenesc singuri în fața sărăciei, nu au ce mânca, nu au cu ce plăti pentru serviciile comunale”, astfel ea își motivează decizia de a acorda ajutor. Și recunoaște că „demult voia să facă ceva, dar nu știa ce”. Natalia recunoaște că nu îi este prea tare frică de virus. Însă respectă toate măsurile de precauție – masca (din cauza căreia ochelarii se aburesc mereu), mănușile, dezinfectantul.

Olga Gnatcova / NewsMaker

Printre voluntari sunt câțiva elevi și studenți. Daniil Ganji învață în clasa a 12-a și se implică de mai mult timp în inițiative de caritate. El a spus pentru NM că el a ajutat deja persoanele în etate și mai devreme. Iată cum își motivează el decizia de a acorda ajutor serviciilor de asistență socială: „Acum, desigur, este o anumită teamă de infectare și aceasta este logic. Dar pur și simplu te gândești: dacă sunt oameni care nu pot ieși afară, ei nu au produse”.

El mai spune că părinții au păreri diferite despre această inițiativă: „Mama este o persoană credincioasă și pentru ea, aceasta este „wow!”. Dar tata este împotrivă, intră în panică din cauza virusului și își face griji pentru mine”. Însă Daniil spune că vrea să devină medic și conștientizează toate riscurile.

Aproape fiecare voluntar se alege cu câte un taxi și o listă din cel puțin zece adrese. Nu este pentru prima dată când serviciul iTaxi ajută la livrarea produselor. Coordonatorul voluntarilor susține că taximetriștii cunosc la perfecție orașul și în câteva ore, reușesc să meargă la atâtea adrese pentru care orășenii obișnuiți ar fi avut nevoie de o jumătate de zi.

Olga Gnatcova / NewsMaker
Olga Gnatcova / NewsMaker

Înainte de plecare, toți voluntarii sunt instruiți în detalii. Pe față trebuie să poarte mască, pe mâini – mănuși care trebuie dezinfectate după fiecare atingere de orice. Ei nu au voie să intre în locuințe, la fel, nici să se apropie de beneficiarii de ajutor. În mod obligatoriu, trebuie să întrebe despre temperatură. Excepție este faptul că cei care primesc pachetele nici nu trebuie să semneze în documente: voluntarii le livrează pe propria răspundere. Constanța precizează că în Italia, livrând ajutoarele și colectând după aceasta semnături, lucrătorii sociali au infectat sute de persoane în etate din cauza hârtiilor suplimentare.

„Dar cum să măsurăm temperatura, dacă nu avem cu ce?”

Cu vreo zece adrese și încărcat cu produse, taxiul pornește la drum. Voluntarul Vladimir participă pentru prima dată la distribuirea produselor din partea primăriei: „Acum am timp, de ce să nu ajut?”. Carantina nu prea îl împiedică să lucreze, însă el oricum găsește timp și pentru ajutorul aproape permanent acordat „vecinilor”. El îi ajută pe cei care se adresează la „linia verde” cu rugămintea să li se cumpere din banii lor produse și să le aducă acasă. De regulă, este vorba de persoane în etate care nu doresc să riște să se contamineze, dar nu are cine merge la magazin în locul lor.

Olga Gnatcova / NewsMaker

La prima adresă, două persoane așteaptă la poartă. O femeie și un bărbat în vârstă trăiesc în apartamente vecine dintr-o curte veche și ambii beneficiază de ajutor social. Vecinul o ajută pe femeia de 72 de ani să ducă în casă pachetele grele. În timp ce ea, abia ascultând înrebările standard ale voluntarilor „de la sobes” (asistența socială – nota trad.), el raportează: „Nu avem temperatură în curte. Când va fi, vom spune”. Apoi adaugă: „Păi, la magazin se măsoară”.

Următorul destinatar are 86 de ani. El deschide singur portița și se întinde încet spre pachete. La întrebarea standard: „Ce temperatură aveți?” răspunde încet: „Temperatură? Probabil, nu am. Da cum să o măsor, dacă nu am cu ce?”. Și adaugă imediat că „sănătatea nu are de unde să apară”, pentru că acum nu poate ieși nicăieri: nici la policlinică nu poți ajunge, nici la direcția asistență socială”. El repetă de câteva ori cuvintele „nu poți ieși nicăieri”.

Olga Gnatcova / NewsMaker
Olga Gnatcova / NewsMaker

La altă locuitoare din centru, în vârstă de 84 de ani, pachetul cu produse ajunge din a doua încercare: în adresa indicată de direcția asistență socială s-a pierdut numărul blocului. Dar mai mult decât de întârziere, femeia este deranjată de faptul că taxiul se oprește la geamul cu gratii. „Capul e pentru a gândi!”, se lamentează ea. Însă dispoziția ei se schimbă imediat după ce pachetele din automobil sunt descărcate. „Toate sunt pentru mie? Oho! Cine are așa grijă de noi?”, exclamă ea. „Statul”, spune zâmbind taximetristul. Voluntarul este nevoit să care pachetele cu produse până la ușa locuinței femeii, pentru că nu are cine s-o ajute cu sacii grei.

Călătoria prin centrul Chișinăului devine o „excursie” prin curțile vechi. „În curtea noastră sunt șapte locuințe, în toate șapte sunt pensionari”, povestește un alt beneficiar de pachet cu produse. Și se întreabă, când și cum își va putea primi pensia. El nu înțelege, ce și cum funcționează acum și la cine ar trebui să se adreseze.

Pe ultimul destinatar nici nu reușim să-l vedem. Femeia de 72 de ani nu poate coborî singură de pe pat. Un asistent social, care se află cu ea în permanență, deschide ușa și ia produsele.

Olga Gnatcova / NewsMaker
Olga Gnatcova / NewsMaker

***

Notă NM

  • Puteți deveni voluntar al inițiative „Împreună împotriva COVID-19” completând un simplu formular.
  • Ajutorul ar putea fi necesar pentru recepționarea apelurilor la „linia verde”, procurarea medicamentelor și produselor pentru cei care au nevoie de acestea, transportarea voluntarilor sau a asistenților sociali, dezinfectarea curților și a terenurilor. Ajutorul voluntarilor este direcționat în primul rând către persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, părinții singuri cu copii mici și persoanele care sunt în carantină și nu-și pot părăsi locuința. Voluntarii sunt în strânsă colaborare cu serviciile de asistență socială ale primăriei Chișinău.
  • Numărul de telefon al „liniei verzi” pentru probleme de sănătate – 0 800 00080.
  • Numărul de telefon al „liniei verzi” pentru probleme de asistență socială – 0 800 00090.
  • Campania de crowdfunding continuă. Din mijloacele colectate vor fi procurate medicamente, produse alimentare și mărfuri de igienă pentru cei nevoiași.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul se pregătește să lichideze două școli-internat din Ceadîr-Lunga și Hîncești. Conform unui proiect aflat pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Guvern, una dintre instituții și-a încetat activitatea încă din ianuarie 2024, iar cealaltă nu mai are elevi din anul școlar 2022-2023. Bunurile celor două instituții vor fi redistribuite către alte instituții de învățământ și autorități locale, iar personalul va fi disponibilizat. Pentru întreținerea acestor școli în 2025 au fost alocați peste 2 milioane de lei, iar banii nefolosiți vor fi redirecționați către instituțiile care vor prelua bunurile școlii de tip internat din Ceadîr-Lunga.

La ședința Guvernului din 11 iunie, miniștrii urmează că hotărască dizolvarea prin lichidare a două instituții publice: Școala de tip internat pentru copii rămași fără ocrotire părintească din Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia, și Școala-Internat auxiliară din Hîncești. Conform proiectului, Ministerul Educației va institui comisiile de lichidare, care vor asigura procesul.

În același timp, Guvernul va hotărî transmiterea, cu titlu gratuit, din gestiunea școlii de tip internat din Ceadîr-Lunga în gestiunea Instituției Publice Școala Profesională din Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia, a opt construcții. Acestea vor fi utilizate pentru instruirea elevilor la programele „Bucătar-Chelner” și „Bucătar-Cofetar” și pentru cazarea elevilor. O altă construcție, gestionată de școala de tip internat din Ceadîr-Lunga, va fi transmisă în gestiunea Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică. Încă o construcție, aflată în proprietatea statului și gestionată de școala de tip internat din Ceadîr-Lunga, va fi transmisă în proprietatea municipiului Ceadîr-Lunga, „pentru a fi folosită prioritar în scopuri educaționale”. Guvernul va hotărî și transmiterea, din proprietatea statului în proprietatea raionului Hîncești, a unui teren, precum și a opt construcții care erau gestionate de școala-internat auxiliară din Hîncești.

Ministerul Educației va institui o comisie de transmitere a bunurilor și va asigura transmiterea acestora în termen de 30 de zile. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform proiectului, școala de tip internat din Ceadîr-Lunga și-a sistat activitatea în luna ianuarie 2024. Ultimii 12 copii au fost repartizați în patru familii de asistență parentală profesionistă și reintegrați în familia biologică. „În prezent, conform schemei de încadrare a personalului, care include 8 unități, sunt angajate 6 persoane. Salariații școlii urmează să fie preavizați, în conformitate cu Codul muncii, și vor beneficia de indemnizațiile prevăzute de legislația în vigoare”, se menționează în proiect.

Cu referire la școala-internat auxiliară din Hîncești, aceasta, începând cu anul de studii 2022-2023, nu a avut niciun copil. „În prezent, în Școala-Internat auxiliară din Hîncești activează 5 salariați: directorul interimar, contabilul, administratorul de patrimoniu, paznicul și îngrijitorul-măturător. Salariații școlii urmează să fie disponibilizați, în conformitate cu prevederile Codului muncii”, se comunică în proiect.

Conform proiectului, pentru întreținerea celor două instituții propuse spre lichidare, pentru anul 2025 au fost alocați 2.142,5 mii lei. După lichidare, banii nefolosiți vor fi redirecționați către instituțiile care vor prelua bunurile de la școala de tip internat din Ceadîr-Lunga. Acești bani vor fi folosiți în programele de învățământ profesional tehnic și servicii generale în educație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: