privesc.eu

Observatorii internaționali: „Turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova a fost umbrit de retorică negativă

Cel de-al doilea tur de scrutin predidențial, care a avut loc ieri în Moldova, a fost bine gestionat în pofida complicațiilor cauzate de pandemia de Covid-19, dar retorica negativă și învrăjbitoare a devalorizat campania, cât și regulile ineficiente privind finanțarea campaniei, au opinat astăzi, într-o declarație, observatorii internaționali din cadrul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO).

„Am observat că retorica intolerantă a crescut într-un subiect de campanie în sine. Aceasta a avut un efect polarizant și a afectat respectul publicului pentru liderii politici ai țării”, a declarat Corien Jonker, șefa misiunii restrânse BIDDO de observare a alegerilor.

În timp ce campania competitivă dinaintea primei runde a alegerilor a continuat, tonul a devenit vizibil negativ pe măsură ce candidații au schimbat fățiș atacuri personale. Retorica intolerantă și învrăjbitoare a fost introdusă în materialele de campanie și difuzată pe scară largă pe rețelele de socializare. Acuzațiile de influență nejustificată asupra funcționarilor publici și a alegătorilor, precum și preocupările cu privire la posibila cumpărare de voturi au continuat în ambele runde, în timp ce corupția, rolul diasporei și viitoarea orientare geopolitică a țării au fost subiectele dominante înaintea turului doi.

„Deși procesul electoral a fost umbrit de pandemie și de consecințele ei continue pentru economia și situația politică a țării, un transfer organizat de putere ar trebui să ajute țara să își abordeze provocările și să meargă mai departe”, a adăugat Jonker.

Cadrul normativ al țării nu are reguli explicite pentru organizarea electoralelor pe mai multe aspecte, în ciuda unei recomandări anterioare din partea BIDDO de a soluționa aceste lacune legislative și nu numai. Au existat și îngrijorări cu privire la regulile de finanțare a campaniei. Chiar dacă toți candidații au raportat, în termenele stabilite, cheltuielile de campanie pentru a doua rundă, plângerile cu privire la nereguli financiare au rămas fără un răspuns adecvat, confirmând lipsa unei supravegheri eficiente a finanțării campaniei. Ziua alegerilor s-a desfășurat în mod organizat, în ciuda cozilor frecvente și a supraaglomerării ocazionale.

Mass-media au prezentat un număr mare de programe și interviuri politice dedicate scrutinului, dar lipsa de imparțialitate și echilibru a redus calitatea informațiilor disponibile pentru alegători. Misiunea de observare a constatat că președintele în exercițiu a beneficiat de o proporție mai mare de mediatizare, în timp ce conotația multor materiale jurnalistice a reflectat polarizarea continuă a mass-media.

Misiunea restrînsă BIDDO de observare a alegerilor prezidențiale din Moldova și-a început activitatea pe 23 septembrie, fiind formată dintr-o echipă de 10 experți cu sediul la Chișinău și 22 de observatori pe termen lung dislocați în toată țara. Misiunea se axează pe problemele cheie identificate de BIDDO înainte de alegeri, pentru a evalua măsura în care alegerile prezidențiale au avut loc în conformitate cu angajamentele OSCE și cu alte standarde internaționale pentru alegeri democratice, dar și cu legislația națională.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Stamate invocă „presiuni în penitenciare”. Președinția și Ministerul Justiției: „Falsuri electorale”

Candidata independentă Olesea Stamate acuză de presiuni în penitenciare. Politiciana susține că ar fi primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17, în care se afirmă că reprezentanți ai instituțiilor statului ar fi vizitat închisoarea, unde ar fi făcut promisiuni și ar fi dat indicații privind votul la parlamentare. Președinția Republicii Moldova și Ministerul Justiției resping acuzațiile, catalogându-le drept „falsuri menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”.

În mesajul publicat de Stamate se menționează că „penitenciarul a fost vizitat de reprezentanți ai aparatului președintelui, un reprezentant al guvernului și un reprezentant al Ministerului Justiției și că aceștia au promis că vor restabili totul așa cum era după alegeri, adică articolele 91 și 92 din Codul Penal vor fi din nou modificate la 25 de ani, așa cum era până de curând”.

„Mai mult, Secretar general al Guvernului Artur Mija și reprezentantul Ministerului Justiției Zagorean Felicia v-au acuzat pe dumneavoastră de tot, că dumneavoastră sunteți vinovată de tot ce se întâmplă acum și că amnistia nu va mai fi aplicată celorlalți deținuți. De asemenea, le-au spus deținuților că ați manipulat amendamentele în interesul domnului Radulov”, se mai menționează în acel mesaj.

De asemenea, autorii pretinsului mesaj susțin că „angajaților li s-a spus clar pentru cine să voteze la alegeri și li s-a cerut să le transmită deținuților pentru cine ar trebui să voteze ei și rudele lor, pentru ca totul să fie bine”.

În acest context, Stamate a acuzat PAS de presupuse „abuzuri și presiuni”.

„Am primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17. Este încă o dovadă cât de ipocriți pot fi unii oameni și cât de tare s-a distanțat PAS de ceea ce pretindea că va fi la începuturi. Tot ceea ce am criticat și am condamnat la guvernările precedente – abuzuri, presiuni, batjocorirea statului de drept – exact asta face astăzi PAS”, a scris Stamate în postarea sa.

Solicitată de NewsMaker, Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”

„Președinția Republicii Moldova respinge falsul lansat de un candidat independent. Niciun reprezentant al instituției prezidențiale nu a vizitat penitenciarele și nu a făcut promisiuni sau presiuni asupra deținuților. Aceste afirmații sunt minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală. Îndemnăm cetățenii să nu se lase înșelați de campanii de dezinformare”, a declarat președinția.

Un comentariu similar ne-a oferit și Ministerul justiției:

„Ministerul Justiției respinge acuzațiile false lansate în spațiul public de un candidat. Așa-numitele declarații vehiculate în textul postat de candidat, reprezintă o perspectivă manipulatorie și este lansată din considerente exclusiv electorale”, a menționat purtătoarea de cuvânt a instituției, Loreta Lisnic.

Ulterior, Stamate a mai venit cu o replică pe Telegram.

„Și totuși, Artur Mija (secretarul general al Guvernului) și Ministerul Justiției nu neagă ca au fost recent la Penitenciarul 17:). Haideți, curaj! P.s. E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune…”, a scris politiciana.

Amintim că Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: