Ochelarii de soare DITA — Perfecție cu până la 320 de pași de producție

Succesul Ochelarilor DITA nu este o coincidență, ci se bazează pe o bază solidă, pe baza unei prietenii pe viață. John Juniper și Jeff Solorio sunt chiar mai mult decât simpli prieteni. Își împărtășesc pasiunile, care includ fotografie, filmări și design. Interesele lor comune și aspirația de a face ceva în sine — în caz optimal mai bine decât ceilalți — rezultă, de asemenea, în activitatea lor comună.

Sub numele DITA, colegii din Los Angeles și-au fondat propriul brand, cu care au vrut pentru prima dată să ducă ochelarii de soare la un nou nivel. La cele mai memorabile și cele mai cunoscute accesorii vestimentare, au văzut o mulțime de potențial, care în opinia lor, nu a fost încă folosit de designeri și case de modă de top. Acest lucru a trebuit să se schimbe cu Ochelarii de soare DITA începând cu anul înființării, 1995.

Denumirea mărcii s-a bazat pe prenumele celebrei dansatoare burlesc Dita von Teese, cu care s-a stabilit o prietenie de zeci de ani. În zilele noastre, frumoasa Dita nu este numită doar după Brandul DITA, ci are chiar propriul brand DITA sub denumirea Dita von Teese Eyewear.

Se potrivesc perfect, deoarece filozofia mărcii accentuează frumusețea, estetica și eleganța. Doar ținerea unei perechi de ochelari Dita în mâini este o seducție de-a lungul vieții.

DITA nu e casa de comert Fashion, ci un creator specializat a ochelarilor ultra-lux. Ochelarii DITA sunt un amestec de măiestrie și artă care îți fac ochii să strălucească. Lentilele au tratamentul antireflex care reduc strălucirea pe parte din spate a lentilelor. Un strat suplimentar dur crește rezistența la zgârieturi și îmbunătățește curățarea și durabilitatea lentilelor.

Ca rezultat, cu ochelarii cu prescripție DITA, nu numai că puteți vedea bine, dar puteți fi și mândri! Cei care se bucură de ochelari DITA, simt literalmente, că meșterii producătorului de ochelari și-au perfecționat abilitățile de mai bine de 50 de ani.

DITA folosește unul dintre cele mai înalte grade Beta-Titanium, care este subțire, durabil și extrem de flexibil. Beta-Titanium este de 1/3 din greutatea oțelului. Proiectat cu piese care sunt demontabile și înlocuibile. DITA folosește balamale asamblate în loc de lipire pentru o longetivitate absolută.

Șlefuirea manuală și apoi lustruită pe o roată de lustruire specială, cadrele DITA sunt o adevărată experiență haptică pe care ai dori să o ai pe puntea nasului zi și noapte.

Pentru a economisi timpul dumneavoastră și a crea condiții confortabile de deservire, sunați acum consultantul dumneavoastră personal pentru a programa o sesiune personalizată sau direct la filiala Farmacia Familiei, bd. Ștefan cel Mare, 148. Veronica Cocieru 068 262 294

Optica Familiei (Farmacia Familiei) — distribuitor oficial și exclusiv al brand-ului DITA în Republica Moldova.

ff.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

24.hu

„Au fost identificate pașapoarte ale R. Moldova și românești”. Noi detalii despre accidentul din Ungaria: bilanțul victimelor, actualizat

La locul accidentului din Ungaria, în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în Republica Moldova, au fost identificate atât pașapoarte ale Republicii Moldova, cât și pașapoarte românești. Informația a fost comunicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, care a venit cu noi detalii. Potrivit instituției, în accidentul în care a fost implicat microbuzul se aflau nouă persoane, dintre care șapte au decedat. Anterior, ministerul raportase opt decese în legătură cu accidentul în care a fost implicat microbuzul, acesta fiind produs în urma unui alt accident petrecut în aceeași zonă.

Potrivit Ministerului, Ambasada Republicii Moldova la Budapesta a fost informată de către autoritățile ungare că în accidentul în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în Republica Moldova se aflau nouă persoane.

„Șapte dintre acestea au decedat, iar două au fost transportate în stare gravă la spitalul din Győr. La fața locului au fost identificate atât pașapoarte ale Republicii Moldova, cât și pașapoarte românești. Identitatea și cetățenia victimelor nu au fost deocamdată confirmate oficial, acestea urmând să fie stabilite de autoritățile competente”, a adăugat Ministerul.

Totodată, a precizat Ministerul, autoritățile ungare au informat că autocamionul implicat în accident era înmatriculat în Turcia, iar conducătorul acestuia este cetățean turc.

***

Presa din Ungaria a scris că tragedia a avut loc în dimineața zilei de 12 iunie pe o autostradă din apropierea orașului Győr. Totodată se menționa că în accident au fost implicate un microbuz și un camion înmatriculate în Republica Moldova. Presa relata că, inițial, un camion s-a ciocnit de un utilaj de lucru, iar ulterior un microbuz a intrat într-un camion oprit din cauza primului accident. În primul accident și-a pierdut viața o persoană, iar în al doilea – șapte persoane, mai nota presa. Aceasta relata că victimele sunt cetățeni străini, toți bărbați.

Ulterior, Ministerul de Externe de la Chișinău a declarat că microbuzul implicat în accident este înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit Chișinăului, accidentul s-a produs în urma unei coliziuni inițiale între un autocamion și un autoturism. Ulterior, microbuzul a lovit autocamionul aflat pe carosabil. În primul său comentariu, instituția a precizat că la bordul microbuzului se aflau nouă persoane, dintre care opt au decedat. Totodată, a menționat că identitatea și cetățenia victimelor nu au fost confirmate.

PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.

„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.

Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.

Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.

Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.

Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.

Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.

Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO Găgăuzia: Cum s-a ajuns la blocaj?/ Chișinăul modifică proiectul privind alegerile

Ce se întâmplă în Găgăuzia, cu ce probleme se confruntă locuitorii autonomiei și ce soluții propun autoritățile locale și centrale? NewsMaker relatează despre principalele evenimente din autonomie.

  • „Ei să se salveze întâi pe dânșii. În ce hal a ajuns această țară…” Îndemnul a fost lansat de președintelui Parlamentului, Igor Grosu, către oficialii ruși. Asta după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană văd Rusia ca pe un stat „protector”. Într-o reacție pentru NewsMaker, Grosu a subliniat că modelul promovat de Moscova aduce doar sărăcie și stagnare. În acest sens, speakerul a invocat exemplul regiunii transnistrene, dar și al blocajului electoral din Găgăuzia, despre care spune că este alimentat de Federația Rusă.
  • Documentul elaborat de Chișinău și consultat cu deputații Adunării Populare a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor în Autonomie nu va fi modificat, întrucât acesta rezolvă toate blocajele legislative. Declarația a fost făcută pe 11 iunie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la câteva zile după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul. Igor Grosu a spus că autoritățile centrale vor găsi o soluție și a acuzat că unii reprezentanți ai Comratului vin la Chișinău și se declară de acord cu soluțiile propuse, dar când se întorc în teritoriu devin „alți oameni”.

Elon Musk, la un pas de a deveni primul triliardar din lume. SpaceX intră pe bursă cu evaluare record

Compania SpaceX a lui Elon Musk a atras un record de 75 de miliarde de dolari în cadrul unei oferte publice inițiale (IPO) desfășurate joi. După listarea acțiunilor, averea antreprenorului american ar putea depăși pragul de 1,1 trilioane de dolari odată cu începerea tranzacționării pe 12 iunie, ceea ce l-ar transforma pe Musk în primul triliardar din lume, scrie Forbes.

SpaceX a vândut investitorilor 555,6 milioane de acțiuni. În cazul în care subscriitorii vor activa opțiunea de supra-alocare, valoarea totală a capitalului atras ar putea ajunge până la 86 de miliarde de dolari.

Interesul pentru acțiuni a depășit cu mult oferta. Surse citate de Financial Times arată că registrul de subscriere a fost suprasolicitat de peste trei ori. Printre investitori se numără mari administratori de active, fonduri suverane din statele Golfului, fonduri speculative și investitori individuali.

Cererea din partea investitorilor de retail a depășit 100 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că aceștia vor primi aproximativ 20–25% din acțiunile oferite. În același timp, mai mulți investitori instituționali mari au primit alocări reduse din cauza suprasubscrierii.

Printre cei mai importanți cumpărători se numără fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar și Kuweit, fiecare cu investiții de peste 1 miliard de dolari. De asemenea, BlackRock a depus ordine de cumpărare de peste 5 miliarde de dolari.

După stabilirea prețului IPO la 135 de dolari pe acțiune, capitalizarea de piață a SpaceX a ajuns la aproximativ 1,8 trilioane de dolari.

Potrivit clasamentului Forbes Real-Time Billionaires din 12 iunie, averea lui Musk a crescut cu 188 de miliarde de dolari, ajungând la 982 de miliarde, apropiindu-l de statutul de primul triliardar din istorie.

Dacă acțiunile SpaceX ar urca la 138,50 dolari, iar cele ale Tesla ar rămâne la nivelul actual, averea lui Musk ar depăși 1 trilion de dolari. Un scenariu alternativ, prezentat de Forbes, presupune creșterea acțiunilor Tesla de la 399 la 424 de dolari, în timp ce SpaceX rămâne la 135 de dolari, însă acesta este considerat mai puțin probabil.

Musk, care este președinte al consiliului de administrație, director general și director tehnic al SpaceX, deține 4,8 miliarde de acțiuni ale companiei, evaluate la aproximativ 644 de miliarde de dolari. În plus, deține 350 de milioane de opțiuni cu preț de exercitare de 8,40 dolari, evaluate la încă aproximativ 44 de miliarde de dolari.

Per total, participația sa în SpaceX este de aproximativ 38%, ceea ce, la prețul IPO, ar valora în jur de 688 de miliarde de dolari. Înainte de listare, Forbes estima participația la circa 40%, adică aproximativ 500 de miliarde, pe baza evaluării de 1,25 trilioane de dolari din perioada fuziunii cu xAI, în februarie 2026.

Pe lângă SpaceX, Musk deține puțin peste 10% din Tesla, companie evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Valoarea acestei participații este de circa 165 de miliarde de dolari, la care se adaugă opțiuni pentru încă aproape 8% din acțiuni, evaluate la aproximativ 114 miliarde de dolari.

În portofoliul său se mai regăsesc participații în Neuralink și The Boring Company, precum și sume de ordinul miliardelor obținute din vânzări anterioare de acțiuni Tesla.

Înainte de IPO, Forbes estima averea lui Musk la aproximativ 780 de miliarde de dolari, ceea ce îl plasa mult înaintea următorului din top, cofondatorul Alphabet, Larry Page, cu o avere estimată la 300 de miliarde de dolari.

Fondurile obținute prin IPO ar urma să fie investite în dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea rețelelor de sateliți și alte proiecte de infrastructură. Aproximativ 20 de miliarde de dolari ar fi direcționate și către rambursarea unui credit contractat în urma fuziunii SpaceX cu companiile lui Musk din zona AI și social media.

După listare, SpaceX ar intra în rândul celor mai valoroase companii publice din SUA, cu o capitalizare de aproximativ 1,78 trilioane de dolari, devenind una dintre primele zece companii din lume după valoarea de piață. În ultimele 12 luni, compania a raportat venituri de circa 19 miliarde de dolari.

Debutul bursier este programat pentru 12 iunie. Nasdaq a aprobat includerea accelerată a SpaceX în indicele Nasdaq-100 la 15 zile după începerea tranzacționării, iar FTSE Russell o va include în indicii Russell 1000 și Russell 3000 la cinci zile de la debut.

Listarea record a SpaceX deschide, totodată, posibilitatea unor IPO-uri viitoare pentru alte companii din domeniul inteligenței artificiale, precum Anthropic și OpenAI, care ar putea urma același traseu mai târziu în acest an.

Colaj NM

Moldova comemorează 85 de ani de la deportările din 1941; expoziție de vagoane la Chișinău și Bălți. Mesajul președintei Maia Sandu

În contextul celor 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane deschisă la Chișinău și Bălți. Șefa statului a declarat că, acum 85 de ani, zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a declarat președinta.

Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că, acum 85 de ani, pe 12 și 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat primul val de deportări, una din cele mai mari tragedii din istoria noastră. „Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor — familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. (…) În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a adăugat șefa statului.

Președinta i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a adăugat Maia Sandu.

Facebook/Maia Sandu

Potrivit Ministerului Culturii, expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947 ca o metoda a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria, a adăugat Ministerul Culturii.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie-6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00-21:00. Programul include și mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: