ehomd.info

„Oferirea cadourilor cu tentă electorală și includerea persoanelor decedate în liste”. Promo-LEX a prezentat încălcările admise în campania electorală

În Republica Moldova, în ultimele două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, candidații, politicienii, jurnaliștii și cetățenii folosesc din ce în ce mai mult în declarațiile pe care le fac, intimidare și prezența discursului instigator la ură și discriminare. În 46 de cazuri din 76, autorul unor astfel de declarații a fost candidatul din partea „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Pe lângă aceasta, candidații și reprezentanții acestora au folosit resurse administrative în campania electorală. În 21 de cazuri din 24 de astfel de resurse a utilizat candidatul independent Igor Dodon. Acest lucru a fost anunțat la 30 octombrie de misiunea de observare a Asociației Promo-LEX în ultimul său raport de monitorizare a alegerilor.

MO Promo-LEX comparativ cu primele două săptămâni de campanie, constată practic o dublare a numărului de activități electorale – 992. La fel, au constatat noi cazuri de implicare a PSRM, partid care nu a desemnat candidați, în campania electorală a CI Igor Dodon (52% din toate activitățile candidatului).

Observatorii au identificat și cel puțin 24 de cazuri ce pot calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 21 – Igor Dodon (CI) și 3 – Tudor Deliu (PLDM). Au fost raportate cel puțin două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon (CI).

În context, au fost raportate și cel puțin 52 cazuri în care activitățile de promovare a candidaților au fost efectuate de aleșii locali cu statut de președinte/vicepreședinți de raion sau primar/viceprimar. Acțiunile de agitație electorală erau întreărinse în perioada concediilor de odihnă solicitate anume pe perioada campaniei electorale prioritar fără înregistrare la CEC în calitate de persoane de încredere.

De asemenea, au fost raportate cel puțin 6 cazuri în care au fost implicați reprezentanți ai cultelor religioase în campania electorală a candidatului Igor Dodon (CI).

Potrivit rapoartelor observatorilor, au fost înregistrate cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora, fiind vizați în 2 cazuri – Igor Dodon (CI), 2 cazuri – Maia Sandu (PAS), 2 cazuri – Renato Usatîi (PN), și câte un caz – Violeta Ivanov (PPȘ), Octavian Țîcu (PUN) și Andrei Năstase (PPPDA).

Conform rapoartelor prezentate la CEC, volumul veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru perioada 10 – 23 octombrie, este de 6 027 149 lei, dintre care 996 772 de lei sunt venituri în mărfuri și servicii gratuite.

Misiunea estimează cel puțin 3 800 981 de lei neraportați în această perioadă de către concurenții electorali: Violeta Ivanov (PPȘ) –1 574 706 lei, Igor Dodon (CI)- 932 334 lei, Andrei Năstase (PPPDA) –551 901 lei, Maia Sandu (PAS) – 288 176 lei, Renato Usatîi (PN) – 291 226 lei, Tudor Deliu (PLDM) – 61 117 lei, Octavian Țîcu (PUN) – 74 813 lei, Dorin Chirtoacă (BE UNIREA) – 26 708 lei.

Printre erorile identificate mai des în liste se numără: prezența persoanelor decedate în liste (145 cazuri) și atribuirea eronată a alegătorilor la altă SV din aceeași sau chiar altă localitate (45 cazuri).

În perioada de observare au fost acreditați de către CEC 1 153 (53%) de observatori și experți. În total, pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați cumulativ 2 193 de observatori, dintre care – 1883 observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali. Din numărul total al observatorilor naționali, Asociația Promo-LEX a acreditat 1200 (64%). Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, atestăm o descreștere cu 45% a numărului de observatori naționali și cu 60% a numărului de observatori internaționali.

Constatăm o creștere continuă a numărului de cazuri de utilizare a discursului de ură atât de către candidați, cât și de către politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Doar în perioada de referință au fost identificate cel puțin 76 cazuri noi, cu 13 mai multe decât în perioada precedentă de monitorizare.

Menționăm că 30 octombrie este ultima zi în care concurenții electorali la funcția de președinte al Republicii Moldova mai pot face agitație electorală.

Amintim că în cadrul scrutinului din 1 noiembrie, alegătorii vor putea vota pentru unul dintre cei 8 candidați: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Violeta Ivanov, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Țîcu sau Dorin Chirtoacă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei contestă la Curtea Supremă suspendarea alegerilor din 21 iunie. Grosu: autonomia insistă să încalce Codul electoral

Adunarea Populară a Găgăuziei a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei Curții de Apel Sud din 3 aprilie, prin care au fost suspendate hotărârile privind organizarea alegerilor regionale din 21 iunie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins înaintea ședinței din 9 aprilie acuzațiile de sabotaj venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie „insistă în încălcarea Codului electoral” și cer excepții pe care nu au dreptul să le obțină.

„Învinuirile lor sunt nefondate, pentru că cei ce încearcă să perpetueze o linie care vine în contradicție cu Codul electoral insistă în încălcarea lui. Amintesc că noi am dat un an în plus colegilor din Autonomia Găgăuză, pentru că Codul electoral pentru acest teritoriu a intrat în vigoare un an mai târziu decât restul țării. Eu cred că a fost o decizie greșită a noastră atunci — prin a crea excepții, acestea devin un fel de normalitate și cineva ajunge să abuzeze de ele”, a declarat Grosu.

Ce contestă APG la Curtea Supremă

În recursul depus la Curtea Supremă, Adunarea Populară susține că decizia Curții de Apel Sud este „arbitrară, neîntemeiată și contrară cadrului legal”, argumentând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil. APG acuză că motivarea instanței s-a bazat pe „riscuri abstracte” precum incertitudinea juridică, fără a evalua consecințele reale ale suspendării — blocarea procesului electoral și crearea unui vid instituțional. Adunarea Populară solicită Curții Supreme să caseze încheierea contestată și să respingă cererea de suspendare depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Кассационная жалоба2.semnat by dumitrupetruleac03

Amintim că criza electorală din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori — inițial pentru 16 noiembrie 2025, apoi pentru 22 martie 2026, fără a putea fi organizate din cauza disputelor juridice dintre Comrat și Chișinău privind componența organului electoral. Blocajul este alimentat de neconcordanțele dintre legislația autonomiei — care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală” — și Codul electoral național, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: