ehomd.info

„Oferirea cadourilor cu tentă electorală și includerea persoanelor decedate în liste”. Promo-LEX a prezentat încălcările admise în campania electorală

În Republica Moldova, în ultimele două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, candidații, politicienii, jurnaliștii și cetățenii folosesc din ce în ce mai mult în declarațiile pe care le fac, intimidare și prezența discursului instigator la ură și discriminare. În 46 de cazuri din 76, autorul unor astfel de declarații a fost candidatul din partea „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Pe lângă aceasta, candidații și reprezentanții acestora au folosit resurse administrative în campania electorală. În 21 de cazuri din 24 de astfel de resurse a utilizat candidatul independent Igor Dodon. Acest lucru a fost anunțat la 30 octombrie de misiunea de observare a Asociației Promo-LEX în ultimul său raport de monitorizare a alegerilor.

MO Promo-LEX comparativ cu primele două săptămâni de campanie, constată practic o dublare a numărului de activități electorale – 992. La fel, au constatat noi cazuri de implicare a PSRM, partid care nu a desemnat candidați, în campania electorală a CI Igor Dodon (52% din toate activitățile candidatului).

Observatorii au identificat și cel puțin 24 de cazuri ce pot calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 21 – Igor Dodon (CI) și 3 – Tudor Deliu (PLDM). Au fost raportate cel puțin două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon (CI).

În context, au fost raportate și cel puțin 52 cazuri în care activitățile de promovare a candidaților au fost efectuate de aleșii locali cu statut de președinte/vicepreședinți de raion sau primar/viceprimar. Acțiunile de agitație electorală erau întreărinse în perioada concediilor de odihnă solicitate anume pe perioada campaniei electorale prioritar fără înregistrare la CEC în calitate de persoane de încredere.

De asemenea, au fost raportate cel puțin 6 cazuri în care au fost implicați reprezentanți ai cultelor religioase în campania electorală a candidatului Igor Dodon (CI).

Potrivit rapoartelor observatorilor, au fost înregistrate cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora, fiind vizați în 2 cazuri – Igor Dodon (CI), 2 cazuri – Maia Sandu (PAS), 2 cazuri – Renato Usatîi (PN), și câte un caz – Violeta Ivanov (PPȘ), Octavian Țîcu (PUN) și Andrei Năstase (PPPDA).

Conform rapoartelor prezentate la CEC, volumul veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru perioada 10 – 23 octombrie, este de 6 027 149 lei, dintre care 996 772 de lei sunt venituri în mărfuri și servicii gratuite.

Misiunea estimează cel puțin 3 800 981 de lei neraportați în această perioadă de către concurenții electorali: Violeta Ivanov (PPȘ) –1 574 706 lei, Igor Dodon (CI)- 932 334 lei, Andrei Năstase (PPPDA) –551 901 lei, Maia Sandu (PAS) – 288 176 lei, Renato Usatîi (PN) – 291 226 lei, Tudor Deliu (PLDM) – 61 117 lei, Octavian Țîcu (PUN) – 74 813 lei, Dorin Chirtoacă (BE UNIREA) – 26 708 lei.

Printre erorile identificate mai des în liste se numără: prezența persoanelor decedate în liste (145 cazuri) și atribuirea eronată a alegătorilor la altă SV din aceeași sau chiar altă localitate (45 cazuri).

În perioada de observare au fost acreditați de către CEC 1 153 (53%) de observatori și experți. În total, pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați cumulativ 2 193 de observatori, dintre care – 1883 observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali. Din numărul total al observatorilor naționali, Asociația Promo-LEX a acreditat 1200 (64%). Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, atestăm o descreștere cu 45% a numărului de observatori naționali și cu 60% a numărului de observatori internaționali.

Constatăm o creștere continuă a numărului de cazuri de utilizare a discursului de ură atât de către candidați, cât și de către politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Doar în perioada de referință au fost identificate cel puțin 76 cazuri noi, cu 13 mai multe decât în perioada precedentă de monitorizare.

Menționăm că 30 octombrie este ultima zi în care concurenții electorali la funcția de președinte al Republicii Moldova mai pot face agitație electorală.

Amintim că în cadrul scrutinului din 1 noiembrie, alegătorii vor putea vota pentru unul dintre cei 8 candidați: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Violeta Ivanov, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Țîcu sau Dorin Chirtoacă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum –  un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: