OFERTA VOLVO XC60 AVANTAJ CLIENT 6.000 €

Autocentrul Volvo vă prezintă ofertă specială pentru modelul Volvo XC60.

Un lider în clasă, echipat cu un motor mild hibrid de 250 CP, cu un set bogat de opțiuni și toate sistemele de siguranță. Versiunea limitată a SUV-ului suedez Volvo XC60 cu un avantaj de 6.000 € si leasing de 0% anual cu Volvo Finance.

Află mai multe pe volvocars.md sau la Centrul Auto Volvo din Chișinău bd. Cantemir 14 / Bălți, Ștefan Chel Mare str. 152! 

Oferta valabila in limita stocului disponibil!

XC60 B5 (P) 2025 AWD Plus Dark
Pret final: 51.670 € Redus de la: 57.410 €

XC60 B5 (P) 2025 AWD Plus Dark
Pret final: 54.770 € Redus de la: 60.860 €

XC60 B5 (P) 2024 AWD Plus Dark
Pret final: 54.130 € Redus de la: 61.510 €

XC60 B5 (P) 2025 AWD Plus Dark
Pret final: 54.770 € Redus de la: 60.860 €

XC60 B5 (P) 2025 AWD Plus Dark

Pret final: 55.120 € Redus de la: 61.240 €

XC60 B5 (P) 2025 AWD ULTRA Dark

Pret final: 55.120 € Redus de la: 61.240 €

XC60 B5 (P) 2025 AWD ULTRA BLACK EDITION

Pret final: 64.560€ Redus de la: 71.730€

*Ofertă supusă unor termene și condiții, disponibilă la Centrul Autorizat Volvo Cars Moldova. Oferta este valabilă în limita stocului disponibil.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Date oficiale: numărul persoanelor din stânga Nistrului care dețin cetățenia moldovenească a crescut cu circa 10 000, în 6 luni

364 885 de persoane erau înregistrate oficial, la sfârșitul anului 2025, cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender. Majoritatea covârșitoare sunt cetățeni ai Republicii Moldova, conform datelor Registrului de stat al populației, furnizate de Agenția Servicii Publice.

Din totalul persoanelor înregistrate, 298 851 dețin acte de identitate de uz intern, iar 337 516 pașaport al cetățeanului Republicii Moldova.

356 833 dintre persoanele din stânga Nistrului luate în evidență dețin cetățenia Republicii Moldova. Totodată, în evidențele Registrului de stat al populației se regăsesc 8 052 de persoane străine, inclusiv titulari ai permiselor de ședere permanentă și provizorie, apatrizi, refugiați, beneficiari de protecție umanitară, precum și persoane luate în evidență care au intrat în Republica Moldova prin regiunea transnistreană, traversând frontiera de stat moldo-ucraineană.

Datele demografice indică o structură echilibrată a populației, cu 172 943 de bărbați și 191 942 de femei. Structura pe vârste relevă o populație preponderent matură, aproximativ 60% având vârste cuprinse între 20 și 59 de ani, în timp ce persoanele de 60 de ani și peste reprezintă circa un sfert din total, proporție semnificativă care confirmă tendința de îmbătrânire demografică.

Precizăm că, potrivit datelor oficiale, la 30 iunie 2025, 354 718 persoane erau domiciliate în stânga Nistrului și în municipiul Bender, cu circa 10 000 mai puțin decât la sfârșitul aceluiași an. Dintre acestea, 347 161 dețineau cetățenia Republicii Moldova.

***

Pe 24 decembrie 2025, în Republica Moldova a intrat în vigoare noua lege a cetățeniei, care a înăsprit procedura de obținere a acesteia. Solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – aici).

noi.md

MAE explică: când va ieși oficial Moldova din CSI

Republica Moldova va înceta să mai fie membru al Comunității Statelor Independente (CSI) la un an după ce organizația va fi informată oficial despre retragere. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Tatiana Barac, a explicat pentru NM că, potrivit procedurii de părăsire a organizației, care a fost inițiată deja, Parlamentul trebuie să adopte legea privind denunțarea documentelor care conferă Republicii Moldova calitate de membru, iar ulterior MAE va transmite către CSI notificarea privind retragerea.

Conform sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe a inițiat procedura de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente din 8 decembrie 1991, a Protocolului adițional la Acordul de constituire din 21 decembrie 1991, precum și a Statutului Comunității Statelor Independente din 22 ianuarie 1993.

După adoptarea de către Parlament a legii privind denunțarea acestor documente, Ministerul Afacerilor Externe va transmite notificarea oficială de denunțare a acordurilor menționate și, respectiv, de retragere din Comunitatea Statelor Independente. Retragerea va produce efecte la expirarea termenului de 12 luni de la data transmiterii notei de notificare de către Ministerul Afacerilor Externe”, a precizat Tatiana Barac.

Amintim că ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a anunțat pe 19 ianuarie că Republica Moldova se va retragere din CSI. El a precizat că Guvernul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază, iar documentele vor fi transmise Parlamentului pentru decizia finală până la mijlocul lunii februarie.

La scurt timp, secretarul general al Comunității Statelor Independente, Serghei Lebedev, a declarat că Republica Moldova rămâne membru al CSI, deși și-a redus la „minimum” participarea la lucrările organizației. Potrivit lui, actualmente, țara nu a ieșit din majoritatea acordurilor încheiate pe platforma CSI, ceea ce presupune că își recunoaște obligațiile asumate prin acestea.

În ultimii ani, Republica Moldova nu mai participă la reuniunile Comunității Statelor Independente, a demarat un proces de denunțare a acordurilor încheiate pe platforma CSI, iar în februarie 2024 a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a CSI. Aceste lucruri au loc în contextul invaziei Federației Ruse – membru fondator al CSI – asupra Ucrainei, pe care Republica Moldova o condamnă ferm, precum și a opțiunii țării pentru integrarea europeană.

Potrivit lui Mihai Popșoi, Republica Moldova a semnat în total circa 283 de acorduri pe platforma Comunității Statelor Independente, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în proces de denunțare. 

(VIDEO) Moldova părăsește CSI/ Maia Sandu va fi audiată de Procuratură?/ Soldat rănit în timpul serviciului

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Chișinăul face ultimii pași spre ieșirea din CSI
— Prima ședință a deputaților din sesiunea de primăvară, pe 2 februarie
— Gheorghe Gonța cere procuraturii să o audieze pe Maia Sandu
— Prezența gândacilor, semnalată și în alte cămine. Care este situația?
— Militar din Florești, rănit cu arma din dotare
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

IPN

„Partidul Nostru” propune scutirea de taxe pentru bunurile donate primăriilor. Proiect de lege

Deputații „Partidului Nostru” (PN) înaintează un proiect de lege care prevede scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate primăriilor din țară. Inițiativa a fost prezentată de parlamentara formațiunii, Elena Grițco, în cadrul unei conferințe de presă din 20 ianuarie.

În prezent, chiar și bunurile donate cu titlu gratuit — autospeciale, utilaje, echipamente pentru servicii publice — sunt supuse taxelor vamale, TVA-ului și unor proceduri birocratice foarte complicate. Pentru multe primării, în special din mediul rural și orașelor mici, aceste costuri fac imposibilă acceptarea donațiilor, deși ele sunt esențiale pentru interesul comunitar. În lipsa unei reglementări generale și clare, Parlamentul a fost nevoit, ani la rând, să adopte legi speciale pentru fiecare donație sau localitate în parte. Această practică a creat tratament inegal între localități, lipsă de predictibilitatea și o dependență excesivă de decizii ad‑hoc în detrimentul autonomiei locale”, a declarat Elena Grițco.

Potrivit deputatei, proiectul de lege pe care-l înaintează fracțiunea sa parlamentară propune: scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate, includerea mijloacelor de transport și a utilajelor pentru serviciile publice locale, reguli „stricte” de utilizare în interes public și interdicția înstrăinării bunurilor, precum și mecanisme de control și monitorizare, care urmează a fi aprobate de Guvern.

Importanța acestui proiect de lege este una semnificativă, deoarece majoritatea autorităților publice locale nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a achiziționa echipamente noi. Donațiile externe sunt adesea singura soluție reală pentru ca serviciile publice locale să funcționeze în beneficiul cetățenilor. Impactul asupra bugetului de stat este limitat și justificat, deoarece nu vorbim despre niște importuri comerciale, ci despre bunuri donate destinate exclusiv interesului comunitar. În schimb, impactul social este unul major: servicii publice mai eficiente, comunități mai bine dotate și o calitate mai bună a vieții pentru cetățenii comunităților”, a menționat Grițco.

Deputat român, la Chișinău: „Moldova se va regăsi în Europa, fiind parte a României unite”

Republica Moldova și România „reprezintă o singură țară – România eternă”, a declarat deputatul PNL Daniel Gheorghe, pe 20 ianuarie, la Chișinău. Parlamentarul român, de profesie istoric, consideră că reîntregirea națională trebuie să devină „o prioritate”.

„Trebuie să nu uităm un aspect: astăzi, România și Moldova sunt două state europene, însă ele reprezintă o singură țară – România eternă. Pentru noi toți, români de pe ambele maluri ale Prutului, cred, în actualul context european, și în virtutea a ceea ce reprezintă legitimitatea istorică, dreptatea, spiritul de morală și respectul față de moșii și strămoșii noștri – prioritatea noastră trebuie să fie reîntregirea națională”, a declarat Daniel Gheorghe în cadrul conferinței de nivel înalt privind reconstrucția Ucrainei după război, care are loc la Chișinău.

Politicianul român a mai spus că Republica Moldova „se va regăsi în Europa ca parte a unei singure Românii unite și puternice”.

„Acolo va fi și Ucraina. Acolo vom cu toții cei care respectăm viața și libertatea umană. Avem nevoie de o Europă puternică, de o Românie unită, de respect pentru cei care astăzi luptă pentru libertate și se opun unui regim criminal”, a conchis deputatul PNL.

Precizăm că declarațiile deputatului român au fost făcute pe fondul intensificării discuțiilor publice despre unirea Republicii Moldova cu România. Asta după ce, recent, o declarație a președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru unire în cazul organizării unui referendum, a stârnit un val de reacții de ambele părți ale Prutului.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, au declarat că ar susține unirea prin vot. La rândul său, deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste, a anunțat că intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.

Reamintim, în același context, că un grup de parlamentari și senatori ai partidului AUR din România, aflați la Chișinău pentru discuții privind relațiile bilaterale, au anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, crearea unui fond de investiții românești în valoare de 500 de milioane de euro, destinat cooperării economice dintre cele două state. Reprezentanții principalei forțe de opoziție de la București au atras însă atenția că România nu trebuie percepută drept „un bancomat” pentru Republica Moldova și au precizat că orice discuție despre reunificare trebuie analizată inclusiv din perspectiva securității statului.

NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: