facebook.com/Игорь Додон

Oleg Vasnețov, convocat la MAEIE. Nicu Popescu a exprimat poziția Moldovei în raport cu anexarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene

Șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dispus convocarea la Ministerul Afacerilor Externe și a Integrării Europene (MAEIE) a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru comunicarea poziției țării noastre referitoare la tentativa de anexare ilegală de către Federația Rusă a unor teritorii ucrainene.

„MAEIE nu a recunoscut, nu recunoaște și nici nu va recunoaște rezultatele așa-numitor plebiscite și condamnă în termenii cei mai fermi tentativa anexării ilegitime a teritoriilor ocupate ale Ucrainei, fapt care contravine tuturor principiilor dreptului internațional”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul de Externe.

În context, diplomația Republicii Moldova își reafirmă sprijinul consecvent pentru eforturile Ucrainei de a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială în limitele granițelor sale recunoscute internațional și îndeamnă Rusia să oprească agresiunea militară împotriva vecinilor noștri.

Precizăm că președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri, 30 septembrie, anexarea a patru teritorii ucrainene aflate sub controlul Moscovei, în cadrul unei ceremonii la Kremlin în cursul căreia a criticat Occidentul şi a cerut Kievului să depună armele. Acțiunea a fost dur criticată de UE, SUA, NATO și condamnată de autoritățile de la Chișinău. Între timp, în aceeași zi, la Kiev a avut loc o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate și Apărare, urmare a căreia președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a semnat o cerere privind aderarea la NATO.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: