radiomoldova.md

Oliver Várhelyi, în Parlamentul European: Orice va îmbunătăți securitatea Moldovei va îmbunătăți și propria noastră securitate

Comisarul pentru vecinătate și extindere Oliver Várhelyi, în cadul unui discurs din Parlamentul European, a spus că în ultimele luni s-au intensificat încercările Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acțiuni hibride. El a subliniat că „Moldova rămâne în fruntea agendei politice a Uniunii Europene” și a declarat „sprijinul neclintit al UE pentru securitatea, integritatea teritorială și suveranitatea țării”. Totodată, oficialul a spus că sunt luate în considerare noi sancțiuni, vizând persoane care încearcă să destabilizeze Moldova. 

Oliver Várhelyi a declarat că „de la începutul invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina, Moldova se confruntă cu consecințele agresiunii brutale a Rusiei”.

„Potrivit autorităților moldovenești, probabilitatea unei agresiuni militare directe împotriva Moldovei este în prezent scăzută. Mai mult, autoritățile de facto din regiunea transnistreană doresc evitarea implicării în războiul de agresiune al Rusiei, dar vigilența este necesară din cauza prezenței trupelor și munițiilor ruse în regiunea transnistreană”, a comunicat oficialul.

În ultimele luni, a mai spus el, s-au intensificat încercările Rusiei de a destabiliza Moldova prin acțiuni hibride.

„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat cu privire la planurile de a se încerca o schimbare a puterii prin mijloace violente. Minciunile Rusiei cu privire la faptul că Ucraina ar fi concentrat trupe pentru a ataca regiunea separatistă pro-rusă a Moldovei, Transnistria, au fost imediat negate de Chișinău”, a menționat Várhelyi în plenul Parlamentului European.

El a subliniat că „Moldova rămâne în fruntea agendei politice a Uniunii Europene” –  „sprijinul nostru fiind neclintit întru securitatea, integritatea teritorială și suveranitatea țării”, a spus Várhelyi, adăugând că pe parcursul ultimelor 12 luni, UE a elaborat un pachet cuprinzător de sprijin în valoare de peste 1 miliard de euro pentru a consolida rezistența Moldovei.

„Comisia [Europeană] și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), împreună cu statele membre, explorează, de asemenea, un posibil nou regim de sancțiuni, vizând persoane, care încearcă să destabilizeze această țară”, a adăugat oficialul.

El a mai spus că este important să nu fie distrasă atenția de la reformele cheie.

„Cetățenii Republicii Moldova așteaptă progrese, în special în domeniile statului de drept, justiției și combaterii corupției. Aceste reforme sunt la fel de importante pentru consolidarea rezilienței Moldovei. (…) Este la fel de important de a recupera toate fondurile pierdute în criza bancară și de a găsi toate fondurile, care au nimerit ilegal în mâini private”, a comunicat el.

Oficialul a menționat că UE este „pe deplin solidară cu Moldova”. „Orice va îmbunătăți securitatea Moldovei va îmbunătăți și propria noastră securitate. Moldova aparține familiei europene și suntem pregătiți să o susținem în continuare pe calea sa de aderare la UE”, a conchis Oliver Várhelyi.

***

Recent, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina ar fi intercepat planul Rusiei de a perturba situația politică din Moldova, fapt despre care a informat-o pe Maia Sandu. 

Pe 13 februarie, președinta Maia Sandu a spus că „declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova a fost confirmată de instituțiile noastre”. Ea a mai declarat că „planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”.

Rusia a respins categoric informațiile făcute publice de către președinta Republicii Moldova: „Astfel de declarații sunt absolut nejustificate și lipsite de dovezi. Sunt construite în stilul manevrelor clasice, pe care le utilizează deseori SUA, alte țări Occidentale și Ucraina. Mai întâi să acuzi, făcând trimitere la presupuse informații secrete, care nu pot fi verificate, iar apoi să le folosești pentru a justifica propriile acțiuni ilegale”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: