radiomoldova.md

Omorul din sectorul Rîșcani: șeful Inspectoratului pentru Migrație și adjuncții săi, demiși. Ce a arătat ancheta

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost demiși. Se întâmplă după ce Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, omorât pe 10 iulie la Chișinău. Alte 3 persoane au depus între timp raport de ieșire din sistem. Precizările au fost făcute de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei au fost vizate de cercetare în total 6 persoane. Rezultatele anchetei vor fi înaintate Procuraturii. 

Ce a arătat ancheta internă 

MAI a anunțat pe 14 august că SPIA a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), ca urmare a „unor nereguli constatate în dosarul de solicitare de azil, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, asasinat în 10 iulie la Chișinău”.

Ministerul a precizat că urmare a controlului intern s-a identificat „insuficiențe în materia legislativă care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei (propuneri de modificare a legii 270 din 2008 care se referă la termenul de examinare a cererilor de azil în procedură rapidă, accelerată)”.

Totodată, ancheta a arătat „insuficiențe în procedurile interne cu privire la lucrul în domeniul migrației, azilului și apatridiei (impunerea obligatorie a depunerii în dosarul cauzei a documentelor doveditoare pentru întârzierile în procesele de lucru la caz – motive din cauză de boală, a lipsei de apărare sau de traducere autorizată); urgentarea implementării Sistemului informațional „Migrație”)”.

S-a mai depistat „neglijență în serviciu – depășirea termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil, în cazul de față interviul fiind realizat la o distanță de două luni și 8 zile”.

În timpul anchetei s-au găsit și „insuficiențe cu privire la schimbul de informații de serviciu între direcțiile din cadrul IGM – Direcția Supraveghere Regim de Ședere (DSRȘ) și Direcția de Azil și Apatridie (DAA).

„În cazul de față DSRȘ nu a informat DAA cu faptul că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, au relatat reprezentanții MAI.

Retrași din funcții

Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei interne au fost vizate de cercetare 6 persoane, angajate în cadrul IGM.

Totodată, urmare a anchetei, Ministerul de Interne a decis retragerea din funcție a șefului IGM și a adjuncților acestuia, a șefului Direcția Supraveghere Regim de Ședere și a șefului Direcției Azil și Apatridie.

„Persoana care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au depus între timp raport de ieșire din sistem. Rezultatele anchetei interne din cadrul MAI vor fi înaintate Procuraturii pentru completarea dosarului de cercetare penală în cauza respectivă”, au conchis reprezentanții MAI.

***

Pe 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al capitalei, a avut loc un omor. O persoană necunoscută, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, l-a împușcat pe Izzet Eren – membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Procuratura Generală a precizat că Izzet Eren era condamnat la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie, pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.

Iar președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a spus că Izzet Eren a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Potrivit lui Carp, Izzet Eren solicitase azil în Moldova. Prin urmare, Inspectoratul General pentru Migrație a demarat procedurile de verificare ce urmau a fi întreprinse conform legii. Între timp, Serviciul de Informații și Securitate a informat Inspectoratul că persoana se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil. Ulterior, respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău ar fi fost tergiversată. Carp a adăugat că urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: