radiomoldova.md

Omorul din sectorul Rîșcani: șeful Inspectoratului pentru Migrație și adjuncții săi, demiși. Ce a arătat ancheta

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost demiși. Se întâmplă după ce Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, omorât pe 10 iulie la Chișinău. Alte 3 persoane au depus între timp raport de ieșire din sistem. Precizările au fost făcute de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei au fost vizate de cercetare în total 6 persoane. Rezultatele anchetei vor fi înaintate Procuraturii. 

Ce a arătat ancheta internă 

MAI a anunțat pe 14 august că SPIA a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), ca urmare a „unor nereguli constatate în dosarul de solicitare de azil, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, asasinat în 10 iulie la Chișinău”.

Ministerul a precizat că urmare a controlului intern s-a identificat „insuficiențe în materia legislativă care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei (propuneri de modificare a legii 270 din 2008 care se referă la termenul de examinare a cererilor de azil în procedură rapidă, accelerată)”.

Totodată, ancheta a arătat „insuficiențe în procedurile interne cu privire la lucrul în domeniul migrației, azilului și apatridiei (impunerea obligatorie a depunerii în dosarul cauzei a documentelor doveditoare pentru întârzierile în procesele de lucru la caz – motive din cauză de boală, a lipsei de apărare sau de traducere autorizată); urgentarea implementării Sistemului informațional „Migrație”)”.

S-a mai depistat „neglijență în serviciu – depășirea termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil, în cazul de față interviul fiind realizat la o distanță de două luni și 8 zile”.

În timpul anchetei s-au găsit și „insuficiențe cu privire la schimbul de informații de serviciu între direcțiile din cadrul IGM – Direcția Supraveghere Regim de Ședere (DSRȘ) și Direcția de Azil și Apatridie (DAA).

„În cazul de față DSRȘ nu a informat DAA cu faptul că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, au relatat reprezentanții MAI.

Retrași din funcții

Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei interne au fost vizate de cercetare 6 persoane, angajate în cadrul IGM.

Totodată, urmare a anchetei, Ministerul de Interne a decis retragerea din funcție a șefului IGM și a adjuncților acestuia, a șefului Direcția Supraveghere Regim de Ședere și a șefului Direcției Azil și Apatridie.

„Persoana care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au depus între timp raport de ieșire din sistem. Rezultatele anchetei interne din cadrul MAI vor fi înaintate Procuraturii pentru completarea dosarului de cercetare penală în cauza respectivă”, au conchis reprezentanții MAI.

***

Pe 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al capitalei, a avut loc un omor. O persoană necunoscută, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, l-a împușcat pe Izzet Eren – membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Procuratura Generală a precizat că Izzet Eren era condamnat la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie, pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.

Iar președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a spus că Izzet Eren a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Potrivit lui Carp, Izzet Eren solicitase azil în Moldova. Prin urmare, Inspectoratul General pentru Migrație a demarat procedurile de verificare ce urmau a fi întreprinse conform legii. Între timp, Serviciul de Informații și Securitate a informat Inspectoratul că persoana se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil. Ulterior, respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău ar fi fost tergiversată. Carp a adăugat că urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei: „Lovim în inima mașinii de război a Kremlinului”

Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis pe rețeaua X că „este unul dintre cele mai puternice pachete de sancțiuni de până acum”.

„Reducem și mai mult bugetul de război al Kremlinului, urmărind încă 105 nave ale flotei fantomă și pe cei care le susțin și limitând accesul băncilor rusești la finanțare. Conductele Nord Stream vor fi interzise. Va fi un plafon mai mic pentru prețul petrolului. Exercităm o presiune mai mare asupra industriei militare rusești, asupra băncilor chineze care facilitează eludarea sancțiunilor și blocăm exporturile tehnologiei utilizate în drone. Pentru prima dată, includem în lista sancțiunilor un registru de pavilioane și cea mai mare rafinărie Rosneft din India. Sancțiunile noastre îi vizează și pe cei care îndoctrinează copiii ucraineni. Vom continua să îi creștem costurile, astfel încât oprirea agresiunii să devină singura cale de urmat pentru Moscova”, a adăugat Kallas.

Cu o zi înainte, premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că Bratislava nu va mai bloca adoptarea noului pachet de sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse. Potrivit acestuia, decizia Slovaciei a fost influențată de negocierile purtate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind garanțiile legate de livrările de gaze.

Anterior, Slovacia s-a opus impunerii noilor sancțiuni din cauza unei propuneri a Comisiei Europene de a interzice complet importul de gaze rusești începând cu anul 2028. Autoritățile slovace au considerat că o astfel de măsură ar putea duce la un deficit de gaze, la creșterea prețurilor și a taxelor de tranzit, precum și la eventuale procese din partea companiei ruse Gazprom.

Amintim că luna trecută, Comisia Europeană a propus cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei din 2022, care vizează veniturile energetice, băncile și industria militară a Moscovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: