Viață

Omorul din sectorul Rîșcani: șeful Inspectoratului pentru Migrație și adjuncții săi, demiși. Ce a arătat ancheta

Mihaela Conovali
| 14 august, 2024
11:24

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost demiși. Se întâmplă după ce Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, omorât pe 10 iulie la Chișinău. Alte 3 persoane au depus între timp raport de ieșire din sistem. Precizările au fost făcute de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei au fost vizate de cercetare în total 6 persoane. Rezultatele anchetei vor fi înaintate Procuraturii.

Ce a arătat ancheta internă

MAI a anunțat pe 14 august că SPIA a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), ca urmare a „unor nereguli constatate în dosarul de solicitare de azil, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, asasinat în 10 iulie la Chișinău”.

Ministerul a precizat că urmare a controlului intern s-a identificat „insuficiențe în materia legislativă care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei (propuneri de modificare a legii 270 din 2008 care se referă la termenul de examinare a cererilor de azil în procedură rapidă, accelerată)”.

Totodată, ancheta a arătat „insuficiențe în procedurile interne cu privire la lucrul în domeniul migrației, azilului și apatridiei (impunerea obligatorie a depunerii în dosarul cauzei a documentelor doveditoare pentru întârzierile în procesele de lucru la caz – motive din cauză de boală, a lipsei de apărare sau de traducere autorizată); urgentarea implementării Sistemului informațional „Migrație”)”.

S-a mai depistat „neglijență în serviciu – depășirea termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil, în cazul de față interviul fiind realizat la o distanță de două luni și 8 zile”.

În timpul anchetei s-au găsit și „insuficiențe cu privire la schimbul de informații de serviciu între direcțiile din cadrul IGM – Direcția Supraveghere Regim de Ședere (DSRȘ) și Direcția de Azil și Apatridie (DAA).

„În cazul de față DSRȘ nu a informat DAA cu faptul că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, au relatat reprezentanții MAI.

Retrași din funcții

Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei interne au fost vizate de cercetare 6 persoane, angajate în cadrul IGM.

Totodată, urmare a anchetei, Ministerul de Interne a decis retragerea din funcție a șefului IGM și a adjuncților acestuia, a șefului Direcția Supraveghere Regim de Ședere și a șefului Direcției Azil și Apatridie.

„Persoana care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au depus între timp raport de ieșire din sistem. Rezultatele anchetei interne din cadrul MAI vor fi înaintate Procuraturii pentru completarea dosarului de cercetare penală în cauza respectivă”, au conchis reprezentanții MAI.

***

Pe 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al capitalei, a avut loc un omor. O persoană necunoscută, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, l-a împușcat pe Izzet Eren – membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Procuratura Generală a precizat că Izzet Eren era condamnat la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie, pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.

Iar președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a spus că Izzet Eren a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Potrivit lui Carp, Izzet Eren solicitase azil în Moldova. Prin urmare, Inspectoratul General pentru Migrație a demarat procedurile de verificare ce urmau a fi întreprinse conform legii. Între timp, Serviciul de Informații și Securitate a informat Inspectoratul că persoana se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil. Ulterior, respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău ar fi fost tergiversată. Carp a adăugat că urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

demisii, Inspectoratul General pentru Migrație, Izzet Eren, MAI, omor, râșcani, top

Știri similare

Politică

„R. Moldova și România au o relație specială”. Ce au discutat Alexandru Munteanu și Nicușor Dan

Politică

LIVE Premierul Moldovei și cel al României, declarații pentru presă la București

Politică

De ce a pierdut Moldova 170 de milioane de dolari de la FMI? Explicații pentru opoziție, în Parlament

Mihaela Conovali
| 13 noiembrie, 2025
12:20

Moldova va continua dialogul cu FMI, chiar dacă ultima tranșă nu a fost virată. Declarația a fost făcută de liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Referitor la opinia unor experți, care susțin că motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a subliniat că nu trebuie „să sărim” înaintea concluziilor Comisiei de la Veneția și ale FMI. Între timp, aflat la Parlament, ministrul Finanțelor a fost întrebat cine este vinovat de faptul că Moldova nu a primit banii. „Costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an”, a spus ministrul.

Aflat la ședința Parlamentului în contextul unui proiect de lege privind modificarea bugetului de stat pentru 2025, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a fost solicitat să explice situația din jurul FMI. „După primăvara anului 2025, nu am mai avut misiuni de evaluare a FMI. Neavând misiuni de evaluare, nu am avut alte debursări. (…) Reprezentanții Fondului urmează să vină într-o misiune în decembrie, în cadrul căreia noi să discutăm, să vedem în ce măsură este oportun să avem un nou program”, a declarat Gavriliță.

Întrebat de deputatul și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, care sunt cauzele și cine este vinovat că Moldova nu a primit aproximativ 2,9 miliarde de lei de la FMI, ministrul a răspuns: „Surse de finanțare au existat și au fost suficiente, pe alocuri ne-am finanțat în condiții nu mai proaste, în pe alte locuri – din contul soldurilor. Nu știu dacă ajuta mult mai mult dacă noi terminam anul cu 6 milioane în cont și plăteam dobânzi pe ele. Deci, și parțial din soldurile pe care noi le reducem. Într-un final, în proiect scriem clar: este reducere a costului de deservire a datoriei. Deci, costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an. După cum spuneam, loc de „bună ziua” lăsăm cu toată lumea, urmează să avem discuții și în situația în care vom avea condiții bune pentru cetățenii noștri vom opta pentru un nou program”.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, înainte de ședința Parlamentului, Igor Grosu a spus că „noi cu FMI-ul avem o relație multianuală” și că „vom continua dialogul chiar dacă această tranșă nu a venit”.

„Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, iată ei vin acum în decembrie, să vină să ne spună. Știți cum, iată despre deficitul bugetar sau parametrii bugetari, unii spun: domnule nu trebuie să majorați salariile sau pensiile. (…) Dar noi ziceam că trebuie de ajutat oamenii. Și iaca apare… (…) Noi am cheltuit… este un parametru de 35% pentru salarii, noi l-am ridicat. Cred că am ajuns acum la 38-39. Ar putea să fie asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic, da, trebuie să ajutăm oamenii. De aceea, îi așteptăm în decembrie, ne așezăm, discutăm”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat ce părere are despre opinia unor experți, conform căreia motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a răspuns: „Așteptăm opinia Comisiei de la Veneția. (…) Să nu sărim înaintea FMI-ului sau înaintea Comisiei de la Veneția”.

***

Pe 11 noiembrie, portalul Mold-Street a scris că Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de circa 170 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 2,9 miliarde de lei, de la Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimului Program de finanțare, care a expirat în octombrie 2025. Reprezentanții FMI au motivat pentru sursa citată că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.

Pe 12 noiembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că țara nu a primit banii deoarece, în acest an, nu a avut loc nicio misiune de evaluare a FMI. Potrivit lui Gavriliță, FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie, când vor fi discutate „planurile și potențiala cooperare”.

Potrivit Ministerului Finanțelor, banii de la FMI urmau să fie destinați sprijinului bugetar pentru 2025 și erau incluși în bugetul de stat. Între timp, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru TV8 că statul ar fi identificat deja surse alternative de finanțare și că nu există riscuri imediate pentru buget. „Noi am avut un program cu FMI care a expirat și deja în decembrie urmează să vină noua misiune și să discutăm ce s-a realizat, ce nu s-a realizat. (…) Noi am găsit resurse alternative și de la Guvernul francez un împrumut și din alte resurse. Au fost prioritățile diferite la un moment dat, de asta a și expirat programul”, a menționat Marian.

Economistul Veaceslav Ioniță a spus că „un motiv important pentru care FMI a blocat două tranșe — iar șansele de reluare a negocierilor în decembrie sunt aproape inexistente — ține de starea Procuraturii Anticorupție”. „În loc să consolidăm instituția, guvernarea practică artificii de tip PACO, depune eforturi să o subordoneze politic și a făcut tot posibilul ca șeful ei, dna Veronicei Dragalin să-și dea demisia. (…) Consecința imediată: țara pierde două tranșe, echivalente cu aproximativ 2,9 miliarde lei, și își reduce dramatic șansele de a negocia un nou program. Fără o Procuratură anticorupție credibilă, partenerii externi nu pot oferi încredere — iar banii rămân în așteptare”, a declarat economistul.