radiomoldova.md

Omorul din sectorul Rîșcani: șeful Inspectoratului pentru Migrație și adjuncții săi, demiși. Ce a arătat ancheta

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost demiși. Se întâmplă după ce Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, omorât pe 10 iulie la Chișinău. Alte 3 persoane au depus între timp raport de ieșire din sistem. Precizările au fost făcute de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei au fost vizate de cercetare în total 6 persoane. Rezultatele anchetei vor fi înaintate Procuraturii. 

Ce a arătat ancheta internă 

MAI a anunțat pe 14 august că SPIA a finalizat ancheta de serviciu, declanșată la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), ca urmare a „unor nereguli constatate în dosarul de solicitare de azil, în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, asasinat în 10 iulie la Chișinău”.

Ministerul a precizat că urmare a controlului intern s-a identificat „insuficiențe în materia legislativă care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei (propuneri de modificare a legii 270 din 2008 care se referă la termenul de examinare a cererilor de azil în procedură rapidă, accelerată)”.

Totodată, ancheta a arătat „insuficiențe în procedurile interne cu privire la lucrul în domeniul migrației, azilului și apatridiei (impunerea obligatorie a depunerii în dosarul cauzei a documentelor doveditoare pentru întârzierile în procesele de lucru la caz – motive din cauză de boală, a lipsei de apărare sau de traducere autorizată); urgentarea implementării Sistemului informațional „Migrație”)”.

S-a mai depistat „neglijență în serviciu – depășirea termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil, în cazul de față interviul fiind realizat la o distanță de două luni și 8 zile”.

În timpul anchetei s-au găsit și „insuficiențe cu privire la schimbul de informații de serviciu între direcțiile din cadrul IGM – Direcția Supraveghere Regim de Ședere (DSRȘ) și Direcția de Azil și Apatridie (DAA).

„În cazul de față DSRȘ nu a informat DAA cu faptul că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, au relatat reprezentanții MAI.

Retrași din funcții

Potrivit Ministerului, în cadrul anchetei interne au fost vizate de cercetare 6 persoane, angajate în cadrul IGM.

Totodată, urmare a anchetei, Ministerul de Interne a decis retragerea din funcție a șefului IGM și a adjuncților acestuia, a șefului Direcția Supraveghere Regim de Ședere și a șefului Direcției Azil și Apatridie.

„Persoana care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au depus între timp raport de ieșire din sistem. Rezultatele anchetei interne din cadrul MAI vor fi înaintate Procuraturii pentru completarea dosarului de cercetare penală în cauza respectivă”, au conchis reprezentanții MAI.

***

Pe 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al capitalei, a avut loc un omor. O persoană necunoscută, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, l-a împușcat pe Izzet Eren – membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Procuratura Generală a precizat că Izzet Eren era condamnat la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie, pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.

Iar președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a spus că Izzet Eren a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Potrivit lui Carp, Izzet Eren solicitase azil în Moldova. Prin urmare, Inspectoratul General pentru Migrație a demarat procedurile de verificare ce urmau a fi întreprinse conform legii. Între timp, Serviciul de Informații și Securitate a informat Inspectoratul că persoana se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil. Ulterior, respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău ar fi fost tergiversată. Carp a adăugat că urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: