femeie, violență
samolet.media

OMS: O treime dintre femei sunt supuse violenţei fizice sau sexuale în timpul vieţii

O treime dintre femei la nivel mondial sunt supuse violenţei fizice sau sexuale în timpul vieţii, pandemia de COVID-19 agravând o situaţie deja dramatică, a avertizat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres

Circa 736 de milioane de adolescente şi femei cu vârsta peste 15 ani au fost agresate, cel mai adesea de către partenerul lor, a subliniat OMS într-un nou raport dat publicităţii după Ziua Internaţională a Drepturilor Femeilor.

„Violenţa împotriva femeilor este un rău endemic în toate ţările şi culturile, afectând milioane de femei şi familiile acestora”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Chiar dacă, deocamdată, lipsesc date solide, este clar că pandemia de COVID-19 de peste un an care a forţat sute de milioane de oameni să rămână în izolare şi a provocat o criză economică globală, are în mod clar un impact negativ asupra situaţiei femeilor supuse violenţelor, a declarat dr. Claudia Garcia-Moreno, una dintre autoarele raportului.

„Ştim că situaţia multor femei s-a deteriorat probabil”, a declarat ea pentru AFP, menţionând că 641 milioane de femei, sau 26% dintre femeile cu vârste peste 15 ani, au fost victimele violenţelor din partea partenerului lor.

„Femeile care au fost maltratate anterior s-au trezit prinse în această situaţie. Dintr-o dată, ele s-au trezit şi mai izolate şi în prezenţa permanentă a partenerului care le abuzează”, a mai spus ea.

În plus, dificultăţile financiare şi stresul de a avea copiii în permanenţă acasă şi alte probleme create de pandemie riscă să provoace alte violenţe.

Raportul publicat marţi este al doilea de acest gen şi se bazează pe date colectate între 2000 şi 2018.

Ceea ce este clar, a afirmat dr. Claudia Garcia-Moreno, „este că rata (violenţei domestice) este mult prea mare şi că trebuie să acţionăm urgent”.

Raportul subliniază că 6% dintre toate femeile au fost agresate sexual de altcineva decât partenerul lor, însă subiectul fiind unul tabu sugerează că numărul lor real este mult mai mare.

Acest abuz începe adesea foarte devreme. Un sfert dintre adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani care au avut o relaţie au fost supuse violenţei fizice sau sexuale de către partenerul lor.

***

Convenția de la Istanbul este Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, care a fost deschis pentru semnare pe 11 mai 2011. În prezent, aceasta a fost ratificată de peste 30 de țări, inclusiv de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia sau Croația; de state cu societăți multiculturale și multietnice, precum Franța sau Germania; cît și de state campioane în combaterea violenței, cum ar fi Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria sau Belgia.

Convenția a fost semnată de Republica Moldova încă la 6 februarie 2017. Autoritățile într-o voce au promis ratificarea Convenției pînă la sfîrșitul anului 2019, scrie portalul sic.md. Proiectul de ratificare chiar urma să fie discutat la ședința Guvernului din 11 decembrie,însă subiectul a dispărut subit de pe ordinea de zi chiar înaintea ședinței.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: