expresul.md

Operele ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat: cine vor fi în drept să le utilizeze 

Parlamentul urmează să aprobe mecanisme de reglementare a operelor ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat. Potrivit proiectului, operele orfane vor fi în drept de a fi utilizate de către biblioteci, instituții de învățământ, muzee, inclusiv arhive. Titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate.

Vor fi reglementate mecanismele ce facilitează utilizarea operelor orfane prin transpunerea prevederilor acquisului european în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media va propune plenului Parlamentului aprobarea unui proiect de modificare a legislației în domeniu.

Potrivit proiectului, operele orfane reprezintă toate acele opere – cărți, filme, articole de ziar, revistă și alte materiale de creație – care sunt protejate prin dreptul de autor sau drepturi conexe, dar ale cărui autor sau titular de drepturi nu poate fi identificat sau localizat, chiar dacă a fost realizată o căutare diligentă a acestuia. Definiția nu se aplică operelor aduse la cunoștința publicului sub formă anonimă sau sub pseudonim.

„Sunt în drept să utilizeze operele orfane bibliotecile, instituțiile de învățământ, muzeele, arhivele, instituțiile publice în domeniul cinematografiei și organizațiile publice de radiodifuziune și televiziune, instituții care pot să ofere acces la moștenirea culturală și să faciliteze explorarea patrimoniului național cultural sau documentar”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

Proiectul mai prevede că titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate. Dreptul la compensația echitabilă pentru operele orfane se va exercita prin intermediul unei organizații de gestiune colectivă, iar cuantumul acesteia se va calcula în baza unei metodologii.

Autorul proiectului de lege, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, propune ca modificările legislative să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2030.

Proiectul de lege urmează a fi examinat la ședința plenară a Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Eu nu cer privilegii”. Din închisoare, Plahotniuc comentează decizia Curții de Justiție UE privind sancțiunile împotriva sa

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, care se află în penitenciar după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, după hotărârea instanței europene.

Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.

Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.

Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.

„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.

În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: