expresul.md

Operele ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat: cine vor fi în drept să le utilizeze 

Parlamentul urmează să aprobe mecanisme de reglementare a operelor ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat. Potrivit proiectului, operele orfane vor fi în drept de a fi utilizate de către biblioteci, instituții de învățământ, muzee, inclusiv arhive. Titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate.

Vor fi reglementate mecanismele ce facilitează utilizarea operelor orfane prin transpunerea prevederilor acquisului european în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media va propune plenului Parlamentului aprobarea unui proiect de modificare a legislației în domeniu.

Potrivit proiectului, operele orfane reprezintă toate acele opere – cărți, filme, articole de ziar, revistă și alte materiale de creație – care sunt protejate prin dreptul de autor sau drepturi conexe, dar ale cărui autor sau titular de drepturi nu poate fi identificat sau localizat, chiar dacă a fost realizată o căutare diligentă a acestuia. Definiția nu se aplică operelor aduse la cunoștința publicului sub formă anonimă sau sub pseudonim.

„Sunt în drept să utilizeze operele orfane bibliotecile, instituțiile de învățământ, muzeele, arhivele, instituțiile publice în domeniul cinematografiei și organizațiile publice de radiodifuziune și televiziune, instituții care pot să ofere acces la moștenirea culturală și să faciliteze explorarea patrimoniului național cultural sau documentar”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

Proiectul mai prevede că titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate. Dreptul la compensația echitabilă pentru operele orfane se va exercita prin intermediul unei organizații de gestiune colectivă, iar cuantumul acesteia se va calcula în baza unei metodologii.

Autorul proiectului de lege, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, propune ca modificările legislative să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2030.

Proiectul de lege urmează a fi examinat la ședința plenară a Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Comisar european: Conflictul transnistrean nu va reprezenta o piedică în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE

Comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, consideră că problemele economice și teritoriale nerezolvate din regiunea transnistreană nu vor constitui un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit oficialului, procesul de integrare europeană poate ajuta la soluționarea treptată a diferendului de pe Nistru. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru TV8.

„Sperăm că și procesul de aderare în sine va contribui efectiv la soluționarea unora dintre aceste probleme. În același timp, desigur, aceasta nu este o condiție prealabilă strictă pentru aderarea Moldovei la UE”, a declarat Valdis Dombrovskis.

Astfel, chiar dacă regiunea transnistreană rămâne o zonă vulnerabilă, cu provocări mari în special în sectorul economic și cel energetic, oficialul european subliniază că situația din stânga Nistrului nu trebuie să devină un element de șantaj sau blocaj geopolitic.

Potrivit acestuia, experiența Ciprului, țară integrată în UE în ciuda faptului că partea de nord rămâne sub control turc și în afara acquis-ului comunitar, reprezintă un precedent aplicabil și în cazul Republicii Moldova.

„De exemplu, dacă ne uităm la Cipru, acesta are și el propriile sale probleme teritoriale nerezolvate, și totuși este membru al UE. Evident că este o problemă, dar nu a constituit un obstacol și de aceea Ciprul de Nord nu a putut adera la Uniunea Europeană. La fel și în cazul Moldovei, nu ar trebui să fie un element de blocaj care să impună ideea că, din cauza problemei Transnistriei, Moldova nu poate adera. Sperăm însă că procesul de aderare va contribui, de asemenea, la soluționarea unor probleme destul de vechi”, a menționat oficialul.

Totodată, oficialul UE notează că Chișinăul face deja pași concreți pentru a-și consolida securitatea, reducând dependența energetică de infrastructura din stânga Nistrului.

În același timp, se mizează pe faptul că însuși procesul de negociere și apropiere de standardele UE va crea pârghii economice și politice pentru reintegrarea treptată și rezolvarea problemelor de lungă durată legate de regiunea transnistreană.

„Evident că există numeroase provocări. Știm că Moldova abordează deja unele dintre aceste provocări, în special în sectorul energetic, pentru a evita anumite dependențe de rețelele de distribuție sau de transport al energiei electrice și altele asemenea, adică aceste aspecte sunt luate în considerare. Așadar, va fi, evident, o problemă dificilă, dar mesajul pe care doresc să-l transmit este că, în sine, acest aspect nu ar constitui un obstacol în calea aderării Moldovei”, a explicat Dombrovskis.

Amintim că Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022 și a obținut statutul de țară candidată trei luni mai târziu, în iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, iar procesul a fost lansat oficial la 25 iunie 2024, odată cu desfășurarea primei Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova.

În vara acestui an, Republica Moldova a deschis negocierile pentru Clusterul 1 – Valori fundamentale și Clusterul 6 – Relații externe. Totodată, autoritățile au finalizat procesul de evaluare tehnică pentru grupurile de capitole 2 – Piața internă și 3 – Competitivitate și creștere incluzivă. Deschiderea oficială a negocierilor pe aceste clustere necesită însă aprobarea unanimă a statelor membre ale Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: