teleradio moldova
ava.md

Opoziția interzisă la Moldova 1? Socialistul Vlad Bătrâncea acuză noua conducere de „cenzură”. Reacția directorului general al TRM

Deputatul Partidului Socialiștilor Vlad Bătrîncea declară că opoziția este interzisă la IP Compania Publică „Teleradio-Moldova” și a făcut o adresare publică către Consiliul Audiovizualului și conducerea Instituției. Contactat de NM, directorul general Vlad Țurcanu a respins acuzațiile, precizând că opoziția nu înseamnă doar PSRM. Între timp, Corneliu Durnescu, șeful televiziunii Moldova 1 a adăugat că diseară la emisiunea „Bună seara”, a fost invitat un reprezentant al socialiștilor.

Socialistul Vlad Bătrîncea susține că după subordonarea Companiei Parlamentului, pentru opoziție, ușile postului de televiziune Moldova 1 au fost închise. Acesta a făcut chiar și o analiză succintă a invitaților la postul public de televiziune în lunile decembrie 2021 – ianuarie 2022.

Drept urmare, parlamentarul a constatat că au fost invitați exclusiv reprezentanții guvernării și experții „partizani” ai PAS.

„În această perioadă la emisiuni nu a fost invitat nici-un reprezentant al opoziției, în schimb au fost prezenți următorii reprezentanți ai guvernării PAS (…) Așa au înțeles cei de la guvernare “reformarea companiei publice” Teleradio-Moldova? Așa a înțeles noua conducere a Teleradio-Moldova că trebuie să arate postul de televiziune plătit din banii cetățenilor? Să fie prezentat doar punctul de vedere al guvernării, al PAS și să nu sune deloc vocea de alternativă a opoziției?”, se întreabă Bătrîncea.

Șeful TRM, Vlad Țurcanu, a menționat că atât postul TV Moldova 1, cât și Radio Moldova acoperă toate evenimentele, indiferent dacă au fost organizate de oficiali guvernamentali sau de opoziție. Totodată, el a subliniat că opoziția nu este doar Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul Comuniștilor, „este și Platforma DA și Partidul ȘOR și așa mai departe”.

Șeful TRM a subliniat că managerii Teleradio-Moldov nu controlează deciziile editoriale. „Există comunicate de presă, sunt acoperite doar evenimentele oficialilor guvernamentali. Cred că are legătură cu unele dintre reflexele pe care le au angajații Teleradio. Încercăm să schimbăm asta”, a spus Turcanu. În ceea ce privește declarațiile lui Vlad Batrîncea, șeful TRM a remarcat că nu există o listă cu „politicieni interziși”. „Dacă opoziția are ceva de spus publicului larg, microfoanele noastre sunt mereu deschise”, a conchis Țurcanu.

Pe de altă parte directorul general adjunct, responsabil de Moldova 1, Corneliu Durnescu a refuzat să comenteze această situație, însă a spus că diseară la emisiunea „Bună seara” este invitat și un exponent al PSRM – Adrian Lebedinschi.

„Astăzi, la 19:50. Emisiunea „Bună seara” –  invitat este domnul Lebedinschi”, a subliniat Durnescu.

Între timp, Bătrîncea se adresează către ONG-urile media și Consiliul Audiovizualului să se sesizeze și și ia atitudine față de „cenzura impusă de noua conducere a Teleradio-Moldova”.

Amintim că proiectul de lege privind revenirea TRM sub control parlamentar a fost votat în lectură finală pe 4 noiembrie 2021. Ulterior, Comisia mass-media l-a propus în funcția de director general pe  jurnalistul Vlad Țurcanu, fostul purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti. La rândul său, Țurcanu l-a numit pe Corneliu Durnescu în funcția de director general adjunct la Moldova 1 și pe Victoria Coroban, director general adjunct la Radio Moldova.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: