Colaj NM

Opoziția vrea demisia lui Grosu din funcția de speaker. Costiuc, după ce PAS nu a susținut inițiativa: Noi doar am anunțat-o

Pe 12 martie, la Parlament, a fost supusă votului o inițiativă de revocare a președintelui Legislativului, Igor Grosu, pentru a fi inclusă pe ordinea de zi. Aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a anunțat inițiativa, a spus că proiectul a fost comunicat în plen pentru informare și că acesta trebuie înregistrat în Cancelarie.

„Avem un proiect de hotărâre ce ține de libertatea de exprimare în Parlament și comportamentul inadecvat al conducerii Parlamentului vizavi de deputații din această sală. Atunci când democrația degradează, suntem obligați să reacționăm. Avem un proiect de hotărâre care presupune o declarație de exprimare a votului de neîncredere și revocare, înainte de termen, a președintelui Parlamentului. Avem peste 40 de semnături, așa că vă rog să propuneți la…”, a declarat Costiuc la ședința Parlamentului, la etapa propunerilor deputaților de a modifica ordinea de zi a ședinței.

Grosu nu a reacționat la declarațiile lui Costiuc și a cerut ca inițiativa să fie supusă votului. Doar 37 de deputați din opoziție au susținut propunerea. Majoritatea PAS a votat împotrivă. Cinci deputați de la PCRM și PSRM nu au votat.

Ulterior, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, Costiuc a spus: „Noi, împreună cu majoritatea deputaților din opoziție, am depus un proiect de hotărâre prin care cerem demisia lui Igor Grosu. (…) Păcat că Igor Grosu, care are 5 ani de când e președinte al Parlamentului, nu știe că proiectul de hotărâre trebuie înregistrat în Cancelarie, nu se pune la vot în ordinea de zi. Noi l-am anunțat în plenul Parlamentului, ca să știe lumea”.

Întrebat câte voturi sunt necesare pentru aprobarea proiectului, Costiuc a răspuns: „Două treimi, și eu sper că comportamentul inadecvat al lui Igor Grosu o să fie taxat și de colegii lui. (…) Atunci când închizi microfonul și nu dai voie să vorbească deputații, e comportament inadecvat”.

Potrivit regulamentului, președintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracțiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților aleși. Hotărârea privind revocarea președintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși, prin vot secret.

La fel, potrivit regulamentului Parlamentului, proiectele de acte legislative și propunerile legislative se înregistrează la Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziție a președintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerințelor se introduc în procedura legislativă și se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului și, după caz, Guvernului, instituțiilor interesate.

***

Amintim că, pe 26 februarie 2026, fracțiunea socialiștilor din Parlament l-a acuzat pe Igor Grosu că ar fi instituit „cenzură politică”, după ce nu le-ar fi permis deputaților din opoziție să ia cuvântul de la tribuna Legislativului pe tema războiului din Ucraina. Igor Dodon declara că speakerul ar fi încălcat „grav” regulamentul Parlamentului și că există temei pentru inițierea procedurii de demitere a președintelui Legislativului. Atunci, NM a solicitat un comentariu din partea reprezentanților Parlamentului, însă aceștia nu au oferit un răspuns.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Vlad Filat ia în calcul participarea la alegerile prezidențiale

Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și fost prim-ministru, nu exclude că ar putea participa la un scrutin electoral în viitor, inclusiv unul prezidențial. El a spus că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la alegerile la care va concura, va decide dacă să-și continue sau să-și încheie cariera politică. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 martie a podcast-ului „Neredactat”.

Eu din 2014 nu am mai participat la nicio o alegere, pentru că am fost în detenție, ulterior – am fost blocat. (…) Eu calculele politice le înțeleg… Mă refer acum la discipolii mei. Dar dincolo de oportunitate este principiul legalității și moralității. Uite, aspectul ăsta al legalității și moralității nu pot să-l accept din partea lor. Și de aia eu o să insist. (…) Și eu o să ajung în situația în care voi participa în alegeri, oricare vor fi ele: parlamentare sau locale”, a declarat Vlad Filat.

Întrebat dacă ar putea concura inclusiv la un scrutin prezidențial, liderul PLDM a spus: „De ce nu?”.

El a mai precizat că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la un eventual scrutin electoral la care va candida, va decide dacă să-și continue sau nu cariera politică.

În funcție de votul oamenilor, eu voi lua o decizie finală. (…) Mă voi conforma”, a spus politicianul.

Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2013.

În octombrie 2015, politicianul a fost lipsit de imunitatea parlamentară, fiind cercetat penal. În același timp, el a demisionat din funcția de președinte al PLDM.

În 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupție pasivă, însă a fost eliberat condiționat pe 3 decembrie 2019. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

Filat a revenit la conducerea PLDM în august 2020.

În perioada în care ex-premierul s-a aflat după gratii, avocații săi au depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cu privire dosarul penal în care a fost condamnat. Pe 31 ianuarie 2023, CtEDO a condamnat Guvernul Republicii Moldova pentru un proces inechitabil în cazul lui Vlad Filat, obligându-l să-i achite 7 500 de euro în calitate de despăgubiri.

Menționăm că Vlad Filat intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Anterior, PLDM a acuzat autoritățile centrale că ar fi „blocat” executarea hotărârii CtEDO în privința liderului său și, astfel, statutul lui de condamnat a rămas în vigoare, ceea ce a exclus o eventuală candidatură în alegeri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: