Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei

Opt ONG-uri și instituții mass-media cer lămuriri cu privire la suspendarea licenței de emisie a unor televiziuni

Cinci instituții mass-media au semnat o declarație prin care cer Comisiei Situații Excepționale (CSE) să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media. O declarație prin care se solicită mai multă transparență a fost semnată și de Amnesty International Moldova, alături de alte organizații ale societății civile. Acestea au fost publicate pe 20 decembrie. 

Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Media Guard, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice și RISE Moldova cer autorităților să comunice public toate informațiile privind circumstanțele de fapt și de drept în temeiul cărora a fost emisă decizia CSE ce impune restricții în raport cu unii furnizori de servicii media.

Suspendarea licenței, drept măsură restrictivă întreprinsă de CSE, poate fi admisă în cazul existenței unor motive serioase, convingătoare, justificate și probate corespunzător. În prezent, însă, evaluarea proporționalității ingerinței și legitimității scopului urmărit este imposibilă din cauza lipsei informației explicite, clare și detaliate ce ar confirma controlul exercitat asupra celor șase posturi de către o persoană inclusă în lista sancțiunilor internaționale. De asemenea, în hotărârea CSE lipsește informația exactă despre sancțiunile aplicate anterior de CA în privința fiecărui furnizor de servicii media vizat”, se arată în declarație.

Aceasta a fost semnată de:

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Media Guard
Asociația Presei Electronice
Centrul de Investigații Jurnalistice
RISE Moldova

O declarație privind suspendarea dreptului de emisie a șase posturi TV a fost semnată și de organizațiile civile:

Asociația Promo-LEX
Amnesty International Moldova
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Solicităm ca toate circumstanțele de fapt și argumentele care au stat la baza deciziei CSE să fie comunicate public și îndemnăm autoritățile să ia de îndată toate măsurile permise de lege pentru a preveni legitimarea războiului din Ucraina și a combate concentrarea controlului asupra media”, se arată în document, a cărui listă de semnatari rămâne deschisă.

Pe 16 decembrie 2022, CSE a dispus suspendarea licenței  de emisie a șase posturi de televiziune (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV) pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. Argumentele invocate întru justificarea acestei decizii sunt: (1) câteva persoane fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale exercită controlul asupra posturilor TV supuse restricției (2) Consiliul Audiovizualului (CA) a monitorizat și a sancționat posturile TV pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: