Андрей Мардарь / NewsMaker

Panglica Sf. Gheorghe nu a fost încă interzisă în Moldova. Iată textul proiectului de lege propus de PAS

Proiectul de lege, care prevede penalizarea pentru utilizarea simbolurilor agresiunii militare, a fost aprobat de Parlament în a doua lectură pe 7 aprilie, dar va fi dezbătut și adoptat a treia lectură. Informația a fost confirmată pentru NM de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian. El a expediat NM textul amendamentelor privind interzicerea simbolurilor agresiunii militare.

Potrivit lui Marian, amendamentele care prevăd răspunderea pentru utilizarea simbolurilor asociate actelor de agresiune militară, care au fost prezentate la un briefing din 7 aprilie de deputatul PAS Lilian Carp, au fost incluse într-un proiect de lege amplu privind modificările la Codul Contravențional, în a doua lectură.

Din cauza complexității proiectului, acesta trebuie să treacă nu două, ci trei lecturi în Parlament, a explicat Marian pentru NM.

Deputatul a trimis redacției NM textul amendamentelor privind interzicerea folosirii simbolurilor asociate agresiunii militare. Textul amendamentelor nu a fost publicat pe site-ul Parlamentului.

Inițiativa PAS presupune includerea în Codul Contravențional a unui nou articol pentru utilizarea simbolurilor agresiunii militare și modificări la Legea privind combaterea activităților extremiste.

Deputații PAS propun ca „distribuirea, fabricarea, vânzarea, depozitarea în vederea distribuției și folosirea publică a unor atribute și simboluri cunoscute folosite în legătură cu acte de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și propaganda sau glorificarea unor astfel de persoane, acțiuni” să fie pedepsită cu amendă de la 90 la 180 de unități convenționale (de la 4.500 la 9.000 lei) sau muncă neremunerată de la 30 la 60 de ore.

Funcționarii riscă o amendă de la 180 la 360 de unități convenționale, persoanele juridice de la 360 la 600 de unități convenționale.”

Atributele și simbolurile binecunoscute ale agresiunii militare, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, precum și propaganda pentru glorificarea acestor acțiuni sunt:

  • steaguri si panglici colorate (panglica bicolora neagra si portocalie);
  • simboluri (grafice, litere sau cifre și combinațiile acestora), insigne, uniforme, sloganuri;
  • salutări și orice alte însemne similare folosite de participanții la acte de agresiune militare, crime de război și crime împotriva umanității, precum și de persoanele care, fără a fi participanți la ostilități, contribuie la mediatizarea și diseminarea în societate a ideilor de incitare, justificare, glorificarea actelor de agresiune militară, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității.

Natura unor astfel de atribute și simboluri, se arată în proiect, este recunoscută doar în cazurile în care acestea atribute și simboluri sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internațional și local.

Autorii proiectului propun să adauge o avertizare la lege: nu sunt atribute și simboluri binecunoscute care sunt folosite în contextul agresiunii militare, crime de război și crime împotriva umanității, panglici și simboluri care fac parte din semne, medalii și ordinele celui de-al Doilea Război Mondial.

Serviciul de presă al parlamentului nu a putut răspunde la întrebarea când va fi adoptă în lectura a treia.

Reamintim, că  Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat pe pagina sa de Facebook pe 7 aprilie că panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă în Moldova, precum și simbolurile Z și V, pe care trupele ruse le folosesc în timpul invaziei Ucrainei.

Aceleași mesaje au fost publicate pe rețelele de socializare de unii deputați PAS.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Sandu, despre reforma fiscală propusă de Guvernul Tofan: „Ar trebui să genereze resurse suplimentare, pentru că s-au făcut promisiuni”

Președinta Maia Sandu consideră că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.

Comentând proiectul prezentat pe 6 august, Maia Sandu a declarat că obiectivele reformei au rămas aceleași – reducerea poverii fiscale asupra muncii și crearea unor venituri suplimentare la buget – însă mecanismele propuse sunt mai puțin „drastice”: „această formulă este una mai ușoară decât prima. (…) Ce mi-am dorit și lucru pe care l-am cerut e ca Guvernul să-și asume această reformă, să o explice bine și aibă suficiente consultări”.

Sandu admite că noua reformă bugetar-fiscală ar putea comporta și unele riscuri, însă spune nu crede că modificările propuse vor schimba fundamental echilibrul bugetar.

„Riscuri sunt întotdeauna. Uneori riscul este să planificam ca veniturile vor fi mai mari și ele să fie mai mici. O să vedem. Nu cred că este o schimbare atât de mare care să schimbe fundamental cifrele în buget, dar este, totuși, o schimbare care ar trebui să armonizeze mai mult impozitele, așa încât să existe mai multă echitate în modul în care se impozitează și, în același timp, să genereze niște resurse suplimentare pentru că s-au făcut niște promisiuni, să se crească niște salarii, și trebuie să încercăm să îndeplinim aceste promisiuni”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi, 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: