În Uniunea Europeană au început alegerile pentru Parlamentul European. Acestea se desfășoară în perioada 6-9 iunie. Dacă sunteți cetățean al uneia dintre țările UE, puteți vota în Republica Moldova, iar autoritățile moldovenești îndeamnă oamenii la o participare activă la scrutin. În Europa, între timp, se vorbește despre riscul creșterii popularității partidelor de extremă dreapta. Cât de mare este acest risc, cât de periculos este pentru cursul european al Moldovei și dacă este, în general, importantă componența Parlamentului European, aflați din materialul NM.
Ce aleg europenii?
Până la sfârșitul săptămânii, cetățenii Uniunii Europene vor alege o nouă componență a Parlamentului European, organul legislativ și reprezentativ al UE. Este singurul organ al UE ales direct de cetățenii UE. Anul acesta vor fi aleși 720 de deputați: deputații sunt aleși din fiecare stat al UE proporțional cu populația acestuia. De exemplu, 33 de deputați vor fi aleși din România, 17 din Bulgaria.
Pot aspira la un loc în Parlamentul European candidații partidelor naționale sau candidații independenți . În același timp, membrii Parlamentului European se unesc în grupuri și fracțiuni conform principiilor politice, ideologice și de partid, indiferent de cetățenie. De exemplu, socialiștii din Ungaria se unesc cu socialiștii din Italia și din alte țări etc. Sunt deputați care rămân neafiliați, adică în afara fracțiunilor.
Pasiv sau progresiv?
În ciuda nivelului înalt al Parlamentului European (unul dintre cele trei organe principale ale UE împreună cu Comisia Europeană și Consiliul European), funcțiile acestuia sunt destul de limitate. Astfel, Parlamentul European este un organ legislativ, dar fără drept de inițiativă legislativă. Analizează doar proiectele de lege propuse de Comisia Europeană.
Politologul român Sorin Ioniță a calificat Parlamentul European drept „un organism pasiv”. Întrebat de NM de ce aceste alegeri sunt numite atunci importante, el a răspuns că „nu știe” și că în afara Europei importanța acestor alegeri este prea exagerată. „În realitate, în Europa nu sunt tratate cu multă seriozitate. De obicei se transformă într-un festival de tot felul de politicieni „exotici”. Mult mai importante sunt alegerile pentru parlamentele naționale. Dar, desigur, și Parlamentul European are propria sa putere”, a menționat Ioniță.
Potrivit expertului WatchDog Mihaela Sirițanu, Parlamentul European este important pentru că demonstrează echilibrul de putere în celelalte două autorități UE: Consiliul UE și Comisia Europeană (CE). Totodată, Parlamentul European face amendamente la proiectele de lege elaborate de Comisia Europeană. Sirițanu a adăugat că, din punct de vedere istoric, Parlamentul European este „cel mai liberal și progresist organism al Uniunii Europene”, precum și „locomotiva” acestuia.
O altă funcție importantă a Parlamentului European este de a aproba componența și președintele Comisiei Europene, un organism influent al UE. Acum este condusă de Ursula von der Leyen. Ea a vizitat Moldova de mai multe ori și a vorbit în mod repetat despre sprijinirea cursului european al Moldovei. Noua componență a Comisiei Europene și președintele acesteia vor fi aleși în această toamnă de deputații din noua legislatură a Parlamentului European.
Înclinare spre dreapta
O schimbare a forței politice în Parlamentul European va duce la o schimbare a componenței politice a Comisiei Europene. Experții vorbesc despre popularitatea tot mai mare a partidelor radicale de dreapta în Europa. Potrivit lui Sirițanu, cu o creștere semnificativă a „dreptei” în Parlamentul European, acesta își va pierde statutul de „locomotivă”.
Acum, cea mai mare fracțiune din Parlamentul European este fracțiunea Partidului Popular European (PPE): 178 de deputați. PPE unește partidele liberale, conservatoare și creștin-democrate din Europa. Partidul de guvernământ din Moldova, PAS, este membru asociat al PPE. Ursula von der Leyen, de altfel, vine și ea din PPE.
A doua cea mai mare fracțiune din Parlamentul European este Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților: 141 de deputați. Acesta este urmat de fracțiunea „Reînnoim Europa” (101), „Verzi” (71) și „Stânga” (38 de locuri).
Fracțiunile de extremă dreapta au mult mai puține mandate: fracțiunea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni are 67 de mandate, iar Identitate și Democrație – 58.
NewsMaker
Totuși, după cum arată sondajele de opinie, în noua componență a Parlamentului European aceste facțiuni își vor consolida pozițiile: Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni poate câștiga 75 de mandate, iar Identitate și Democrație – până la 68. În același timp, fracțiunea Renew Europe se poate reduce de la 101 la 75 de locuri, iar Verzii – de la 71 la 41 mandate. Dar PPE și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, conform sondajelor, practic își vor păstra pozițiile.
NewsMaker
Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), de asemenea, prognozează o creștere a prezenței partidelor radicale de dreapta în Parlamentul European. Potrivit datelor acestuia, fracțiunea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni va avea 85 de mandate, iar Identitate și Democrație va avea 98. Totodată, ECFR mai consideră că această creștere se va datora „Renew Europe” și „Verzilor” în timp ce PPE și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților își va menține pozițiile.
NewsMaker
Partidele radicale de dreapta (extrema dreaptă) sunt partide care aderă la ideologia naționalistă. Acestea sunt în principal partide eurosceptice care critică, de asemenea, extinderea UE și asistența militară pentru Ucraina. Adesea, astfel de partide promovează narațiunile rusești, motiv pentru care sunt acuzate că au legături cu Kremlinul. Experții explică popularitatea tot mai mare a acestor partide prin mesajele populiste pe care le folosesc în retorica lor.
„Această tendință nu poate fi ignorată, deoarece arată „pulsul politic” al fiecărei țări UE. Aceasta înseamnă că la viitoarele alegeri naționale este posibilă și o creștere a reprezentării partidelor radicale de dreapta”, a menționat Sirițanu.
Dacă previziunile se vor adeveri, atunci Parlamentul European va avea peste 180 de deputați de dreapta, adică mai mulți decât PPE.
Coaliție puțin probabilă
Sorin Ioniță consideră că o coaliție a tuturor partidelor radicale de dreapta este practic imposibilă. Totul constă într-o singură problemă care împarte radicalii de dreapta în două tabere: sprijinul pentru Kremlin. „Unii dintre ei, printre care prim-ministrul italian Meloni și partidele poloneze de dreapta, nu îl susțin pe [președintele rus] Vladimir Putin și Kremlinul. Cealaltă parte, care include Alternativa Germană pentru Germania și [politicianul francez] Marine Le Pen, susține mai mult Kremlinul. Acest subiect îi extremiștii de dreapta și le va fi greu să creeze o tabără comună în Parlamentul European”, a explicat Ioniță.
În general, expertul consideră că creșterea radicalilor de dreapta nu este prea mare. „Conform sondajelor, creșterea [a prezenței lor în Parlamentul European] nu este mai mare de 10%. Acesta nu va fi un dezastru”, a remarcat Ioniță și a subliniat că fiecare țară din UE va avea propriul scenariu la aceste alegeri.
Cum stau lucrurile in Romania?
În România, printre partidele care candidează pentru Parlamentul European (cu propria listă de candidați), există și partide radicale de dreapta. Principalele sunt Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care, de altfel, a participat la alegerile parlamentare din Moldova din 2021, și partidul SOS România (S.O.S), cunoscut pentru liderul său Diana Șoșoacă. Ea promovează activ narațiunile Rusiei în România, declară că România trebuie să părăsească UE și susține că „a salvat Moscova de ofensiva PMC Wagner”.
Totuși, potrivit sondajelor, S.O.S are șanse mici să depășească pragul electoral la alegerile pentru Parlamentul European. Nu se poate spune însă același lucru despre AUR, care poate deveni practic a doua forță politică din România. Merită luat în considerare faptul că din februarie ratingurile radicalilor de dreapta din România au scăzut. „În ciuda scăderii observate, partidul AUR este încă în creștere electorală, rezultatele de la alegerile parlamentare din 2020, unde a câștigat 9%, aproape că s-au dublat. Deși AUR și-a atenuat retorica anti-europeană în comparație cu perioada pandemiei, totuși participă la alegeri folosind mesaje naționaliste”, a spus Sirițanu.
NewsMaker
Sorin Ioniță a remarcat că alegerile pentru Parlamentul European nu au atras atenția în mod deosebit în România, întrucât în același timp se organizează și alegeri locale în țară, care au „privatizat” total alegătorii. În același timp, radicalii de dreapta, potrivit expertului, pare să fi renunțat la cursa politică în ultimele săptămâni de campanie electorală și nu fac campanie riguroasă.
Judecând după sondaje, alianța a două partide de guvernământ din România conduce: social-democrații (PSD) și național-liberalii (PNL).
Moldova este îndemnată să voteze
Între timp, autoritățile moldovenești fac apel la deținătorii de pașapoarte românești să participe la votul pentru Parlamentul European (NM a scris unde și cum se va putea vota în Moldova aici) .
Mihaela Sirițanu a mai remarcat importanța participării moldovenilor la alegerile pentru Parlamentul European. Acest lucru, a spus ea, este necesar pentru „obișnuirea” cu participarea la procesele politice europene. Expertul consideră, de asemenea, că prezența în creștere a radicalilor de dreapta în Parlamentul European ar putea avea un impact direct asupra cursului european al Republicii Moldova, întrucât partidele de dreapta sunt eurosceptice și oponenți ai extinderii UE. „Moldovenii trebuie să meargă la aceste alegeri pentru a opri acest val și a-și apăra cursul pro-european”, crede expertul.
Ioniță, dimpotrivă, consideră că nimic nu amenință cursul integrării europene a Republicii Moldova, întrucât Parlamentul European a susținut mereu extinderea, în ciuda prezenței radicalilor de dreapta din parlament. „Dacă au și apărut probleme, acestea au fost la nivelul Consiliului UE. Acum problemele pot apărea doar dacă vom vedea brusc un număr mare de radicali de dreapta în Parlamentul European, dar eu nu prea cred în asta”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
