Parlamentul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 după dezbateri aprinse. Majoritatea amendamentelor opoziției respinse

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, în ședința din 29 decembrie. Documentul a fost votat de 54 de deputați ai majorității PAS, după o serie de dezbateri între partidul de guvernare și opoziție. Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că majoritatea amendamentelor propuse de opoziție ar fi dus la „triplarea” deficitului bugetar, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea de gestionarea ineficientă a fondurilor publice și de ignorarea problemelor sociale și economice.

Critici privind datoria publică și cheltuielile instituționale

Fostul prim-ministru și deputat al Blocului Alternativa, Ion Chicu, a atras atenția asupra creșterii accentuate a costurilor de deservire a datoriei de stat. Potrivit acestuia, în bugetul pentru anul 2026 sunt prevăzute aproximativ 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, ceea ce ar reprezenta un risc major pentru sustenabilitatea finanțelor publice.

Ion Chicu a subliniat că aceste cheltuieli vor fi de aproape trei ori mai mari decât fondul rutier și de trei ori mai mari decât fondul de subvenționare a agriculturii.

„Serviciul datoriei de stat crește față de 2025 cu circa două miliarde de lei. Asta înseamnă că, peste doi ani, vom plăti doar pe dobânzi echivalentul bugetului municipiului Chișinău. Majorăm deficitul prin cheltuieli care ne vor aduce, în timp, la situația în care pe dobânzi vom plăti patru sau cinci miliarde, adică un buget întreg al Chișinăului”, a declarat deputatul.

Totodată, Chicu a criticat majorarea cheltuielilor pentru instituțiile publice într-un context bugetar dificil și a propus limitarea acestora.

„Dacă anul 2026 este atât de greu, de ce este absolut necesar să majorăm bugetul Parlamentului cu 12 milioane de lei, al Cancelariei de Stat cu 320, al Avocatului Poporului, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi? Haideți să acționăm solidar cu oameni, oameni buni, învățători. 2026 e greu, nu vă putem da nici 4%, dar hai să arătăm că suntem solidari și nu ne luăm nici nouă”, a adăugat acesta.

Agricultură și amendamente ignorate

Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a criticat modul în care sunt examinate amendamentele opoziției, menționând că inclusiv cele care au primit aviz pozitiv din partea Guvernului sunt respinse de majoritatea parlamentară.

Potrivit lui, procedura de votare a devenit una formală, fără o analiză reală a propunerilor. Stefanco a propus ca cele 628 de milioane de lei prevăzute în proiect pentru măsuri de creștere economică să fie redirecționate către achitarea datoriilor din fondul de subvenționare a agriculturii, estimate la 2,3 miliarde de lei.

„Văd că sunt amendamente cu avizul pozitiv al Guvernului, dar nu se votează. Puteți face multe amendamente dar tot degeaba. Eu v-aș recomanda dumneavoastră, înainte de a vota legile care le votați, să le consultați așa cum scrie în lege”, a spus parlamentarul.

Propunerile opoziției

Fracțiunea PSRM a înaintat mai multe amendamente, printre care acordarea unui ajutor forfetar de 5.000 de lei în caz de deces, 3.000 de lei pentru elevi, 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase și 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, socialiștii au solicitat alocarea anuală a 200 de milioane de lei pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.

Fracțiunea Partidului Nostru a propus amendamente ce vizează investiții în mai multe localități, inclusiv municipiul Bălți și orașele Glodeni și Drochia. Printre acestea se numără alocarea a 10 milioane de lei pentru reconstrucția unei tabere de copii din Bălți, 15 milioane de lei pentru reparația capitală a unei grădinițe, 40 de milioane de lei pentru infrastructură și majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei.

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a înaintat amendamente axate pe proiecte de investiții în municipiul Chișinău, inclusiv două miliarde de lei pentru reabilitarea curților de bloc, două miliarde de lei pentru centura de siguranță a capitalei, un miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele, precum și fonduri pentru reabilitarea unor instituții culturale și educaționale.

Replica PAS: „Amendamentele opoziției ar tripla deficitul”

În replică, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, a respins acuzațiile opoziției și a declarat că amendamentele propuse ar fi majorat cheltuielile bugetare cu aproximativ 46 de miliarde de lei.

„Ceea ce e foarte interesant, că voi toți în opoziție vorbiți de deficit, dar, repet, 46 de miliarde lei amendamente, triplarea deficitului într-un an.Dincolo de costul de servire a datorii, noi avem peste 12 miliarde lei cheltuieli capitale. Și multe alte lucruri și investiții pe care o să le facem în anul 2026. Și atunci când vorbiți de responsabilitate, vă rog, uitați-vă în oglindă”, a subliniat deputatul.

***

Pentru lectura a doua, au fost înregistrate 81 de amendamente care presupuneau cheltuieli suplimentare, însă doar o parte dintre acestea au fost acceptate.

Printre amendamentele aprobate din partea opoziției se numără cel înaintat de deputatul Vladimir Odnostalco, care prevede majorarea cu 15 milioane de lei a alocațiilor pentru compensarea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități. De asemenea, a fost acceptat amendamentul deputatei Olga Ursu, ce vizează alocarea a cinci milioane de lei pentru renovarea Arcului de Triumf din Chișinău, precum și amendamentul deputatului Vlad Batrîncea privind alocarea a trei milioane de lei pentru dotarea întreprinderilor silvice cu sisteme de drone.

Conform proiectului adoptat, bugetul de stat pentru anul 2026 prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de peste 100,57 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie acoperit din surse interne și externe de finanțare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Linia Vulcănești–Chișinău, promisă pentru 2025, amânată până în martie 2026. Ministerul Energiei dă vina pe „condițiile meteo”

Deși urma să fie funcțională până la finalul anului trecut, darea în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău întârzie. Noul termen estimat de Ministerul Energiei este luna martie 2026, iar întârzierea se explică prin necesitatea îmbunătățirii condițiilor meteo. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în ediția de 5 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Potrivit oficialului, pentru efectuarea testărilor este nevoie ca linia să fie complet uscată, iar conductoarele să nu fie înghețate

„Lucrările de construcție au fost finalizate în decembrie. La momentul respectiv, rămăseseră lucrări de ajustare, de rectificare, de corectare a anumitor echipamente tehnice. Totuși, au mai fost observați piloni care trebuiau rectificați. Era planificat începutul lucrărilor de testare în a doua parte a lunii decembrie. Dar există un aspect pe care vreau să-l aduc în atenție. Standardele tehnice de testare au o condiție. Condițiile meteorologice trebuie să permită și linia trebuie să fie uscată. Noi am observat că în a doua parte a lunii decembrie am avut ploi și ninsori”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a mai spus că firma responsabilă pentru lucrări este pregătită, tehnicienii au toate vizele necesare, iar echipamentele vor ajunge în țară în curând. Până atunci, se execută lucrări care nu împiedică testarea, iar verificările liniei vor începe imediat ce condițiile meteo vor fi favorabile.

La stația Vulcănești, lucrările au avansat în măsura în care condițiile meteorologice au permis. Ministerul Energiei a precizat că, din cauza lucrărilor cu excavatoare și macarale, accesul pe terenuri noroioase este dificil și există riscul producerii unor accidente.

„La fel, ei au adus din punct de vedere a construcției lucrările la un stadiu destul de avansat. Acum așteaptă livrarea unei serii de echipamente din România și din Europa, parcă din Italia, pentru a le instala, și a pregătit și din partea lor stația”, a mai spus oficialul.

În ceea ce privește stația Chișinău, Junghietu a spus că transformatoarele principale au fost finalizate încă din toamnă, iar lucrările au continuat în măsura în care vremea și terenul au permis, contractorul muncind chiar și pe teren noroios până aproape de sfârșitul lunii decembrie.

Dorin Junghietu a precizat că pentru finalizarea tuturor lucrărilor și testarea liniei va mai fi nevoie de aproximativ două luni.

„Deci, chiar am vorbit cu contractorii săptămâna trecută. Ei o să facă tot posibilul să recupereze. Întârzierile au fost generate de condițiile climaterice. Deci, s-a făcut tot ce s-a putut. Da, știu, a fost o promisiune că până la sfârșitul anului. Eu am menționat, chiar la începutul lunii decembrie, că linia urma să intre în faza de testare. Dar condițiile climaterice nu ne-au permis. Astfel, va fi nevoie de încă aproximativ două luni pentru a finaliza toate lucrările, a finaliza testările și, eventual, să zicem, spre sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie, deja să treacă primii megawați, kilowați de energie electrică prin acea linie. Deci, nu este vorba de o planificare proastă”, a explicat ministrul.
***
Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești–Chișinău au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro.

Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură strategică între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități.

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: