Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul a aprobat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului

Demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului a fost aprobată de deputați. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 82 de parlamentari, în ședința din 9 decembrie. Asta cu toate că, în dimineața de 9 decembrie, Moloșag a publicat o declarație prin care anunță că solicită anularea cererii de demisie depuse anterior în Parlamentul Republicii Moldova. 

Până la desfășurarea unui nou concurs, interimatul funcției de Avocat al Poporului va fi exercitat de către Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.

Hotărârea Parlamentului a fost aprobată în pofida faptului că, cu doar o oră mai devreme, Natalia Moloșag a anunțat că cere să fie anulată cererea sa de demisie. Aceasta a argumentat că decizia a fost luată urmare a constatărilor controlului general asupra patrimoniului Oficiului Avocatului Poporului, desfășurat în cadrul instituției în perioada 11 octombrie – 08 decembrie 2021 de către comisia de inventariere.

Un alt motiv care a determinat-o pe Avocatul Poporului de a lua decizia de solicitare de anulare a cererii de demisie îl constituie „intenția de a nu periclita activitatea Oficiului Avocatului Poporului și de a asigura continuitatea activității instituției, precum și dorința de a asigura desfășurarea corectă, la timp a proceselor în derulare din activitatea OAP, în special în perioada de sfârșit a anului de gestiune”.

***

Ombudsmanul a fost atras într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Pe 2 decembrie, pe site-ul Oficiului Avocatul Poporului a fost publicată informația privind demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

La rândul său, bărbatul din cauza căruia au apărut criticile, a publicat o declarație în care menționează că nu înțelege din ce motiv Moloșag ar trebui să demisioneze și nu consideră că a afectat imaginea Consiliului Avocatului Poporului.

Președinta țării Maia Sandu a comentat declarația privind demisia Nataliei Moloșag în cadrul unei emisiuni televizate. „Din ce am văzut eu, răspunsurile dnei Moloșag nu au fost convingătoare și nu pot să spun exact dacă a avut sau nu a avut dreptate. Am văzut doar că răspunsurile la suspiciuni nu au fost convingătoare. Dar ce s-a întâmplat după – a fost un val de critici, care nu a mai lăsat timp și loc ca lucrurile să se analizeze și ca să nu fie o atitudine superficială. Lucrurile s-au întîmplat foarte repede, valul a fost foarte mare, omul și-a dat demisia și cu asta s-a terminat. În ce măsură este vinovată, nu este vinovată, nu mai interesează pe nimeni, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Iar premierul Natalia Gavrilița a menționat că, în calitate de vicepreședintă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a susținut propunerea privind demisia, însă consideră că acest caz nu a fost examinat cu suficientă atenție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: