delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: