delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video

Sandu, despre atacurile la adresa sa: „Uneori te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii? Apoi îți trece”

Președinta Maia Sandu recunoaște că nu îi este ușor să ignore falsurile și acuzațiile lansate la adresa sa, însă spune că încearcă să se concentreze pe munca sa și pe oamenii „cumsecade ai acestei țări”, pentru care lucrează. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, pe 5 august.

Întrebată cât de mult o afectează falsurile care sunt răspândite despre ea, șefa statului a recunoscut că există momente în care se întreabă „cât trebuie să mai asculte asemenea tâmpenii”.

„Depinde ce fel de falsuri, dar e adevărat că uneori ajungi în situația să te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii la adresa ta? Apoi îți trece și te concentrezi pe lucruri importante. Știi că ești aici pentru un timp limitat, nu stă nimeni aici pentru 100 de ani și oricât de greu ar fi, e totuși un timp limitat și în acest timp limitat trebuie să faci tot ce poți, ce trebuie, pentru oamenii cumsecade a acestei țări”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a spus că, atunci când este ținta unor acuzații false și acestea o supără, încearcă să își amintească motivul pentru care se află în funcție.

„Eu când mă supăr pe tot felul de acuzații false, revin la ideea că eu totuși lucrez nu pentru cei care vin cu acuzații – bine, când adoptăm politici sau iau decizii, sunt pentru toți – dar mie mi-e mai ușor când mă gândesc că totuși lucrez pentru oamenii cumsecade ai acestei țări. Și ei sunt mai mulți”, a mai declarat șefa statului.

Amintim că, în mandatul Maiei Sandu, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a organizat referendumul constituțional privind integrarea europeană. În această perioadă, în special în anii electorali, șefa statului a fost ținta unor campanii intense de dezinformare, alimentate în special de rețele pro-Kremlin și de grupări afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Printre falsurile răspândite s-au numărat acuzații de corupție, informații fabricate despre viața personală și sănătate, precum și afirmații că ar fi „marioneta Occidentului” sau că ar pregăti fraudarea alegerilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: