delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump amenință Iranul cu „atac foarte puternic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pe 7 martie va fi lansat un „atac foarte puternic” asupra Iranului. De asemenea, Trump a comentat declarația președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față țările vecine pentru atacurile iraniene asupra acestora, relatează Meduza.

Trump a declarat că, „din cauza comportamentului rău” al Iranului, se ia în considerare posibilitatea „distrugerii totale și a pierderii inevitabile a acelor zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu erau vizate pentru atacuri”.

Trump a comentat, de asemenea, declarațiile președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față de țările vecine pentru atacurile asupra lor și a promis că nu le va mai lovi. Potrivit președintelui SUA, astfel Iranul „s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu”. „Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale SUA și Israelului. Ei voiau să preia puterea în Orientul Mijlociu și să conducă regiunea. Pentru prima dată în mii de ani, Iranul a pierdut în fața țărilor vecine din Orientul Mijlociu. Ei au spus: „Vă mulțumim, președinte Trump”. Eu am răspuns: „Nu-i pentru ce”, a mai declarat Trump.

El a numit Iranul „înfrânt”, precizând că va rămâne astfel „încă multe decenii, până când se va preda sau se va prăbuși complet”.

Amintim că președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut scuze țărilor vecine pentru atacurile iraniene asupra lor. Potrivit lui Pezeshkian, Iranul nu îşi va mai ataca vecinii decât dacă va fi vizat din acele ţări. Totuși, în reacție la declarația lui Pezeshkian, Comandamentul Forțelor Armate iraniene a declarat că respectă suveranitatea țărilor vecine, dar va continua să atace ținte israeliene și americane.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: