Andrei Mardari / NewsMaker

Parlamentul lucrează mai rar și mai eficient? Promo-LEX semnalează mai multe probleme din cauza ședințelor plenare reduse în jumătate

În sesiunea de primăvară 2023, programul de activitate al Parlamentului a fost schimbat, la inițiativa Biroului permanent. Asociația Promo-LEX declară că a adresat Parlamentului o cerere de acces la informații pentru a elucida motivele care au stat la baza unei astfel de decizii. Instituția a declarat Asociației că propunerea de a desfășura ședințele plenare o dată la două săptămâni a fost susținută de toți membrii Biroului permanent prezenți la ședință. Promo-LEX consideră că „decizia nu a fost suficient de transparentă”.

„Răspunzând cererii de acces la informații, Secretariatul Parlamentului a precizat că „la ședința Biroului permanent din 1 februarie, în cadrul examinării chestiunii cu privire la convocarea Parlamentului în ședințe plenare, s-a propus ca programul de activitate al legislativului în sesiunea de primăvară 2023 să se desfășoare o dată la două săptămâni”, relatează Promo-LEX.

Reprezentanții Parlamentului au mai spus pentru Asociație că „propunerea a fost susținută de toți membrii prezenți la ședință, fapt consemnat protocolar în stenograma ședinței Biroului permanent”.

Se mai notează, potrivit Asociației, că „prin aprobarea ordinii de zi a ședinței în plen din 2 februarie, Parlamentul a acceptat protocolar și programul de lucru în prima sesiune ordinară a anului 2023”.

Totodată, în răspunsul Secretariatului se precizează că noul program de lucru „derivă din necesitatea de a aloca mai mult timp lucrului cu cetățenii în vederea explicării situației geo-politice complicate din regiune, a situației economice și cele sociale din țară, precum și a informării despre acțiunile pe care le întreprinde Republica Moldova în contextul obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și beneficiile pe care le va avea țara noastră în rezultatul aderării la UE”.

Asociația Promo-LEX declară că nu neagă dreptul Parlamentului de a-și stabili un alt program de activitate, dar consideră că „decizia nu a fost suficient de transparentă și ar putea genera anumite probleme în organizarea activității legislativului”.

În condițiile organizării ședințelor plenare o dată în două săptămâni, Asociația spune că rămâne neclar cum vor fi aplicate cel puțin trei prevederi din Regulament:

  • prioritatea propunerilor opoziției parlamentare la întocmirea ordinii de zi în fiecare a șasea săptămână din data începerii sesiunii parlamentare (art. 431);
  • sancționarea cu pierderea a 50% sau 75% din salariu și din alte indemnizații pentru absența fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni de la 3 sau 4 și mai multe ședințe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte (art. 131);
  • timpul stabilit pentru interpelări – ședința din ultima joi a lunii, în a doua jumătate a zilei (art. 102 alin. (3)).

În context, Promo-LEX mai atrage atenția că stenogramele ședințelor Biroului permanent nu se publică, iar o hotărâre scrisă a Parlamentului nu a fost adoptată și publicată, în spiritul transparenței.

Astfel, Asociația consideră că „Parlamentul urma să se pronunțe prin vot asupra propunerii Biroului permanent de desfășurare a lucrărilor sale, în mod separat de aprobarea ordinii de zi a ședinței în plen din 2 februarie”. La fel declară că „hotărârea privind stabilirea altui program de activitate, urma să prevadă expres noul program de activitate (cu același nivel de detaliere ca și art. 102 alin. (1)) și termenul pentru care Parlamentul își va desfășura lucrările conform altui program”.

„Parlamentul urma să publice noul program de activitate pe pagina web a legislativului și să comunice cetățenilor prin toate mijloacele posibile acest fapt, și după caz motivele aprobării noului program”, se mai arată în declarația Asociației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: