Andrei Mardari / NewsMaker

Parlamentul lucrează mai rar și mai eficient? Promo-LEX semnalează mai multe probleme din cauza ședințelor plenare reduse în jumătate

În sesiunea de primăvară 2023, programul de activitate al Parlamentului a fost schimbat, la inițiativa Biroului permanent. Asociația Promo-LEX declară că a adresat Parlamentului o cerere de acces la informații pentru a elucida motivele care au stat la baza unei astfel de decizii. Instituția a declarat Asociației că propunerea de a desfășura ședințele plenare o dată la două săptămâni a fost susținută de toți membrii Biroului permanent prezenți la ședință. Promo-LEX consideră că „decizia nu a fost suficient de transparentă”.

„Răspunzând cererii de acces la informații, Secretariatul Parlamentului a precizat că „la ședința Biroului permanent din 1 februarie, în cadrul examinării chestiunii cu privire la convocarea Parlamentului în ședințe plenare, s-a propus ca programul de activitate al legislativului în sesiunea de primăvară 2023 să se desfășoare o dată la două săptămâni”, relatează Promo-LEX.

Reprezentanții Parlamentului au mai spus pentru Asociație că „propunerea a fost susținută de toți membrii prezenți la ședință, fapt consemnat protocolar în stenograma ședinței Biroului permanent”.

Se mai notează, potrivit Asociației, că „prin aprobarea ordinii de zi a ședinței în plen din 2 februarie, Parlamentul a acceptat protocolar și programul de lucru în prima sesiune ordinară a anului 2023”.

Totodată, în răspunsul Secretariatului se precizează că noul program de lucru „derivă din necesitatea de a aloca mai mult timp lucrului cu cetățenii în vederea explicării situației geo-politice complicate din regiune, a situației economice și cele sociale din țară, precum și a informării despre acțiunile pe care le întreprinde Republica Moldova în contextul obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și beneficiile pe care le va avea țara noastră în rezultatul aderării la UE”.

Asociația Promo-LEX declară că nu neagă dreptul Parlamentului de a-și stabili un alt program de activitate, dar consideră că „decizia nu a fost suficient de transparentă și ar putea genera anumite probleme în organizarea activității legislativului”.

În condițiile organizării ședințelor plenare o dată în două săptămâni, Asociația spune că rămâne neclar cum vor fi aplicate cel puțin trei prevederi din Regulament:

  • prioritatea propunerilor opoziției parlamentare la întocmirea ordinii de zi în fiecare a șasea săptămână din data începerii sesiunii parlamentare (art. 431);
  • sancționarea cu pierderea a 50% sau 75% din salariu și din alte indemnizații pentru absența fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni de la 3 sau 4 și mai multe ședințe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte (art. 131);
  • timpul stabilit pentru interpelări – ședința din ultima joi a lunii, în a doua jumătate a zilei (art. 102 alin. (3)).

În context, Promo-LEX mai atrage atenția că stenogramele ședințelor Biroului permanent nu se publică, iar o hotărâre scrisă a Parlamentului nu a fost adoptată și publicată, în spiritul transparenței.

Astfel, Asociația consideră că „Parlamentul urma să se pronunțe prin vot asupra propunerii Biroului permanent de desfășurare a lucrărilor sale, în mod separat de aprobarea ordinii de zi a ședinței în plen din 2 februarie”. La fel declară că „hotărârea privind stabilirea altui program de activitate, urma să prevadă expres noul program de activitate (cu același nivel de detaliere ca și art. 102 alin. (1)) și termenul pentru care Parlamentul își va desfășura lucrările conform altui program”.

„Parlamentul urma să publice noul program de activitate pe pagina web a legislativului și să comunice cetățenilor prin toate mijloacele posibile acest fapt, și după caz motivele aprobării noului program”, se mai arată în declarația Asociației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Litvinenco și Manole, numiți judecători la Curtea Constituțională pentru 6 ani. Recean le-a enumerat meritele

Guvernul i-a numit judecători la Curtea Constituțională (CC) pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole. Deciziile au fost luate în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri din 24 iunie.

Hotărârile privind numire Domnicăi Manole și Sergiu Litvinenco în funcțiile de judecători ai Curții Constituționale au fost luate cu unanimitate de voturi. Aceștia își vor începe activitatea de magistrați ai Înaltei Curți din data de 17 august 2025.

Vreau să remarc cariera de peste 20 de ani a doamnei Manole, o carieră care a demonstrat profesionalism, decizii curajoase, echilibrate care au dus la consolidarea statului de drept în R. Moldova. În calitatea sa de președinte a Curții Constituționale, în ultimii ani a fost în situația să asigure cu demnitate respectarea Constituției. (…)

Domnul ministru Litvinenco a inițiat și a conceput în esență cea mai dificilă reformă pentru Republica Moldova – anume cea a justiție. Anume domnul Litvinenco a oferit instrumentele necesare pentru curățarea justiției și constituirea unui stat de drept care să asigure drepturile tutor cetățenilor Republicii Moldova. Reamintesc, acest lucru este important atât pentru cetățeni, cât și mediul de afaceri”, a declarat premierul Dorin Recean.

Între timp, astăzi a fost înregistrat proiectul hotărârii de Guvern privind abrogarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Executivului.

Hotărârea vizată a fost adoptată în temeiul unui cadru legal anterior și reflecta, la acel moment, opțiunea Guvernului de a institui un mecanism propriu de selecție. În prezent, în lipsa unei obligații legale exprese privind organizarea unui concurs, iar în condițiile în care Legea nr. 74/2025 (noua Lege cu privire la Curtea Constituțională – n. r.) nu justifică menținerea unui asemenea regulament procedural, Guvernul a optat pentru abrogarea acestuia.

Această decizie se încadrează în marja de apreciere conferită autorității executive în exercitarea prerogativei de desemnare a judecătorilor constituționali. Totodată, standardele internaționale în materie nu impun un model unic de selecție, ci recunosc dreptul autorităților competente de a desemna persoane cu autoritate profesională și integritate, în baza propriilor mecanisme instituționale”, se arată în proiectul hotărârii.

PHG-Modificarea HG 299 2019 by Ana-Maria

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au remarcat aceștia.

Astfel, cele opt organizații au solicitat Parlamentului și Guvernului să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Documentul a fost semnat de:

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
  • Centrul de Politici și Reforme;
  • Promo-Lex;
  • Consiliul Național al Tineretului din Moldova;
  • Fundația Soros Moldova;
  • Institutul pentru Politici și Reforme Europene;
  • Institutul pentru Politici Publice;
  • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: