Andrei Mardari | NewsMaker

Parlamentul pregătește desfășurarea referendumului și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie. Grosu: „Nu avem timp de pierdut”

Parlamentul pregătește toate demersurile necesare pentru stabilirea organizării alegerilor prezidențiale și referendumului privind integrarea europeană pe 20 octombrie. Precizarea a fost făcută de președintele Parlamentului Igor Grosu, tot liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul unor declarații de presă din 19 aprilie. 

Speaker-ul Grosu a declarat că, după ce deputații PAS au înregistrat proiectul de lege privind desfășurarea referendumului pe 20 octombrie, legislativul pregătește demersurile necesare pentru stabilirea organizării alegerilor prezidențiale în aceiași zi.

„Ieri, fracțiunea PAS a înregistrat proiectul de Hotărâre de Parlament privind desfășurarea referendumului republican constituțional. (…) Astfel, potrivit proiectului de lege, referendumul urmează a fi desfășurat la date de 20 octombrie 2024. (…) Parlamentul, acum, pregătește toate demersurile necesare pentru a stabili data referendumului și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie 2024. După votarea proiectului, acesta va fi remis în adresa Comisiei Electorale Centrale pentru a iniția procedura de desfășurare a referendumului republican, în conformitate cu prevederile Codului Electoral”, a declarat politicianul.

Șeful legislativului de la Chișinău a reiterat faptul că rezultatele plebiscitului privind integrarea țării noastre în UE vor fi incluse în Constituție.

„La 20 octombrie, vocea poporului va spune clar în ce direcție vrem să ducem Republica Moldova. Decizia suverană a cetățenilor, va fi consfințită și în Constituție. Așa cum am spus cu alte ocazii, noi nu avem timp de pierdut. E timpul ca și în Constituție să fie scris clar că locul nostru este în familia Uniunii Europene, unde pacea este garantată, iar bunăstarea – asigurată. Suntem europeni. Istoria noastră ne arată că suntem europeni. Valorile de care ne ghidăm, confirmă că moldovenii sunt europeni. Și merităm să avem același trai, aceleași drepturi și libertăți cum vedem în țările Uniunii Europene”, a menționat acesta.

Igor Grosu a declarat că eurointegrarea Republicii Moldova „nu este proiectul unei persoane sau formațiuni politice”, ci al „tuturor” cetățenilor.

„Partidul Acțiune și Solidaritate mereu a promovat integrarea europeană a Republicii Moldova și din prima zi a declarat susținerea pentru inițiativa președintei Maia Sandu de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest proiect de țară nu este proiectul unei persoane, nu este proiectul unui partid politic. Acest proiect este al tuturor cetățenilor și este pentru generațiile viitoare. Pentru prima dată în ultimele decenii trăim nu doar speranța unui viitor mai bun, dar simțim că acum avem șansa unui prezent mai bun și datoria de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană”, a spus președintele Parlamentului.

În acest context, Igor Grosu a îndemnat toate partidele, dar și asociațiile, din țară și diasporă, să susțină parcursul european al Republicii Moldova.

***

Amintim că referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Autoritățile au admis anterior că plebiscitul ar urma să se desfășoare în ziua alegerilor prezidențiale, la care și-a exprimat oficial intenția de a participa și actuala șefă a statului, Maia Sandu. Scopul referendumului și al modificării Constituției, declarat de autorități, este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 9 aprilie, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a anunțat că a transmis propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției la Curtea Constituțională. Sesizarea a fost semnată de 46 de deputați.

Pe 16 aprilie, Curtea Constituțională a dat undă verde pentru organizarea referendumului constituțional privind aderarea la UE. Potrivit președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, rezultatele plebiscitului inițiat de Maia Sandu vor avea putere legislativă supremă și nu vor trece printr-un vot suplimentar în Parlament.

Pe 18 aprilie, PAS a înregistrat proiectul Hotărârii de Parlament privind desfășurarea referendumului republican constituțional cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Inițiativa legislativă urmează a fi supusă votului în Parlament. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, referendumul va fi organizat pe 20 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: