Ministerul Energiei

Parlicov confirmă că ex-șeful Naftogaz consultă Ministerul Energiei: „Expertiza sa este prețioasă pentru noi”

Fostul șef al companiei ucrainene de stat, Naftogaz, Andrei Kobolev, cercetat penal de autoritățile ucrainene, consultă Ministerul Energiei de la Chișinău pe subiecte ce țin de sectorul gazier, inclusiv auditul privind pretinsa datorie a Moldovagaz către concernul rus Gazprom. Declarația a fost făcută pe ministrul Energiei Victor Parlicov într-un mesaj pe Facebook, publicat pe 10 octombrie. Totuși, Victor Parlicov a precizat că Kobolev nu este angajat oficial în cadrul Ministerului Energiei.

Ministrul Parlicov a declarat că inițial informația privind colaborarea instituției pe care o conduce cu Andrei Kobolev a apărut în spațiul public pe un canal anonim de Telegram din Federația Rusă, fiind apoi preluată de presa din Ucraina și Republica Moldova. Înainte de aceasta însă, a atras atenția ministrul, a fost aruncat în spațiul public un fake, în publicația rusă Kommersant, legat de 153 de milioane de dolari pe care le-ar fi oferit Chișinăul din pretinsa datorie a Moldovagaz față de compania mamă, Gazprom, când, de fapt, era vorba de aceleași 8,6 milioane de dolari propuse anterior, doar că cifra s-a luat în lei moldovenești, exact așa cum a fost inclusă în textul propunerii, ceea ce denotă că oferat a fost „scursă” în presa rusă.

„Dacă e să urmăm logica aceluiași manual de dezinformare, trebuie să ne așteptăm și la alte diversiuni informaționale legate de sectorul de gaze din Republica Moldova, inclusiv în raport cu companiile care au efectuat auditul datoriei pretinse de Gazprom de la Moldovagaz. De altfel, deja am primit întrebări de la presa ucraineană dacă nu ar fi Kobolev rudă cu Veaceslav Platon, care avea același nume de familie în calitate de cetățean ucrainean”, a menționat oficialul.

Victor Parlicov a confirmat faptul că Andrei Kobolev oferă consultanță ministerului Energiei, însă acesta nu este angajat oficial în cadrul instituției.

„Andriy Kobolyev ne-a consultat și ne consultă în continuare în procesele legate de unbundling in sectorul gazier sau separarea operatorilor de transport de furnizorii gazelor, auditul pretinsei datorii a Moldovagaz și relația cu Gazprom, dar și facilitarea tranzitului gazelor prin Republica Moldova spre depozitele subterane din Ucraina, inclusiv colaborarea în privința stabilirii tarifelor și punctelor de intrare-ieșire comune. Expertiza sa este prețioasă pentru noi, totuși, Andrii Kobolyev nu este angajat sau plătit pentru sprijinul acordat nouă, iar deciziile oricum sunt luate de autoritățile publice din Republica Moldova”, a spus ministrul.

Parlicov a calificat situația din jurul fostului șef Naftogaz drept o reacție „bolnăvicioasă” a Rusiei.

„Aceste atacuri informaționale denotă o reacție bolnăvicioasă a Federației Ruse la reușitele noastre în ceea ce ține de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și finalizarea procesului de unbundling, precum și sugerează că Gazprom nu are argumente în raport cu rezultatele auditului datoriei pe care o pretinde de la Moldovagaz”, a spus el.

De menționat că Andrei Kobolev a declarat că a devenit consilierul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. El a vorbit despre acest lucru la o ședință a Înaltei Curți Anticorupție a Ucrainei, care examina extinderea măsurii preventive pe numele său. „Ajut această țară să finalizeze procesul de audit al datoriilor către Gazprom”, a spus Kobolev, potrivit presei din Ucraina.

***

Andrei Kobolev a condus Naftogaz din 2014 până în 2021. În februarie 2022, el a fost suspectat că ar fi obținut ilegal bonusuri în valoare de peste 229 de milioane hrivne (aproximativ 6,3 milioane de dolari), după ce a câștigat un proces de arbitraj la Stockholm. Anchetatorii de la Biroul Național Anticorupție al Ucrainei cred că acesta ar fi putut încălca legea, după ce ar fi beneficiat de bonusuri în valoare de 37,48 milioane de hrivne (aproximativ 1 milion de dolari).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: