nbcnews.com

Partidul lui Merkel și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu. Este asta legal?

Partidul care a fost condus de cancelarul german Angela Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU), o susține pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peședinta formațiunii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a menționat că acest scrutin poate hotărî viitorul Republicii Moldova și „va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”. Cu toate acestea, susținerea liderului german ar putea fi în defavoarea Maiei Sandu. În 2016, lidera PAS a primit o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru „susținerea, în timpul campaniei electorale, a unui candidat de către persoane notorii din străinătate”.

Într-un mesaj plasat pe pagina de Twitter a formațiunii, președinta CDU și-a manifestat deschis susținerea pentru candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Adresarea a fost subtitrată în română.

„Vă aflați la 1 noiembrie în fața unei alegeri decisive pentru țara Dvs. Ea oferă șansa istorică ca Republica Moldova să fie dusă pe un drum al speranței și schimbării, către un viitor determinat de demnitate și dreptate, libertate și solidaritate. Acest scrutin poate hotărî viitorul țării Dvs. pentru mult timp. Va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”, se arată în mesaj.

Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer în iulie 2019.

https://twitter.com/CDU/status/1315699266770407428?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1315699266770407428%7Ctwgr%5Eshare_3&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.md%2Fpartidul-cancelarului-german-angela-merkel-o-sustine-pe-maia-sandu-la-alegerile-prezidentiale––ca-presedinta-va-putea-conta-pe-sprijinul-nostru–_115869.html

Adresarea a fost preluată atât de presa din Moldova, cât și cea din România. De asemenea, a fost distribuită pe larg și pe rețelele de socializare, inclusiv de către deputații PAS.

Cu toate acestea, acum patru ani, o situație similară i-a adus Maiei Sandu o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale. Mai exact, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, Maia Sandu a fost avertizată de CEC din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia.

https://www.facebook.com/epp.eu/photos/a.387440520355/10153765366160356/?type=3

În 2016, cu o sesizare în acest sens la CEC s-a adresat și Partidul Democrat, care a cerut să fie luate măsuri, după ce în presă și pe rețelele de socializare au apărut fotografii în care apar liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase și președinte polonez, Lech Walesa. Ulterior, CEC a respins ca nefondate contestațiile.

Decizia CEC-ului de a-i sancționa pe candidați atunci când apar lângă notorietățile politice din afară a fost luată în baza noilor prevederi ale Codului Electoral.

Modificările legislative au fost efectuate după ce, în campaniile precedente, mai mulți candidați sau partide și-au făcut imagine electorală în acest fel. Printre ei se numără Partidul Democrat, al cărui lider Marian Lupu a apărut, în campania pentru parlamentarele din 2014, alături de reprezentanții socialiștilor europeni.

De asemenea, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, și-a crescut capitalul de imagine când a apărut alături de cancelarul german Angela Merkel. Cel mai elocvent exemplu, însă, vine de la socialiști. Cei doi lideri ai PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit, în toiul campaniei din 2014, cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Imediat după asta, o fotografie de la acea întâlnire a părut pe panourile electorale ale socialiștilor, care au împânzit toată țara.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: