Partidul «ȘOR» a aprins luminile pe străzile altor trei localități din sudul țării

Încă o comună din raionul Cahul dispune de iluminare stradală, datorită proiectului susținut de Ilan Șor, liderul Partidului «ȘOR». Este vorba despre localitățile Doina, Rumeanțev și Iasnaia Poleana, reunite în comuna Doina. Aseară, în com. Doina a fost mare sărbătoare în contextul inaugurării festive a sistemului de iluminat stradal. În aplauzele locuitorilor, cele peste 500 de corpuri de iluminat de tip LED instalate pe cei 9 kilometri de rețea electrică s-au aprins sub privirile sătenilor, ale deputaților prezenți la eveniment și a liderului Partidului «ȘOR».

La evenimentul de inaugurare au participat mai mulți locuitori ai satului, inclusiv copii, iar bucuria se putea citi pe fețele tuturor, indiferent de vârstă. Un show de focuri de artificii a luminat, aseară, cerul din comuna Doina, aducând bună dispoziție localnicilor.

Într-o intervenție live, Ilan Șor a menționat că Partidul «ȘOR» nu face politică, dar realizează lucruri concrete pentru oameni.

«După cum vedeți, noi ne îndeplinim promisiunile. Și așa se întâmplă în fiecare oraș sau sat unde sunt la conducere primari ai Partidului „ȘOR“. Acest an noi l-am dedicat Luminii. Ne-am propus să aprindem luminile în peste o sută de localități și vom realiza acest obiectiv», a menționat Ilan Șor.

Primarul localității, Serghei Caramalac spune că acest proiect a fost extrem de dorit la Doina, iar datorită susținerii echipei Partidului «ȘOR» un vis a devenit realitate.

«Mă bucur că fac parte din echipa Partidului „ȘOR“. Avem mult de lucru aici, trebuie să îmbunătățim infrastructura, trebuie să asigurăm oamenii cu apă potabilă și să realizăm multe alte proiecte ca oamenii să simtă că trăiesc în secolul XXI», a spus primarul.

Vicepreședintele partidului ȘOR, Vitalie Balinschi le-a dat asigurări locuitorilor comunei Doina că urmează să fie implementate și alte proiecte.

«Noi am promis că Doina va deveni un exemplu pentru întreg raionul Cahul. Noi azi încă o dată dăm asigurăm că această localitate va fi mândria Partidului „ȘOR“ din raionul Cahul. Mai avem și alte proiecte pe care le vom implementa aici tot în acest an», a subliniat Balinschi.

Vicepreședinta fracțiunii parlamentare a Partidului «ȘOR», Violeta Ivanov s-a arătat plăcut surprinsă de spiritul gospodăresc al locuitorilor, spunând că ei merită o viață mai bună.

«Meritați să vă bucurați de iluminat stradal și de alte proiecte de acest gen. Mă bucur foarte mult că văd aici foarte mulți copilași, viitorul lor trebuie să fie acasă. Vom realiza aici multe proiecte așa încât vecinii să vă invidieze în sensul bun al cuvântului», a spus Ivanov.

Nu au lipsit de la eveniment nici deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova. Acestea au spus că anul acesta a fost unul foarte productiv, iar pas cu pas Partidul «ȘOR» realizează promisiunile date în campania electorală.

 

«Partidul ȘOR nu se teme de alegeri anticipate. Noi suntem gata în orice moment de alegeri, deoarece avem cu ce veni în fața oamenilor, putem arăta ce am făcut în acest an pentru țara noastră», a menționat Reghina Apostolova.

 

«Noi cunoaștem că majoritatea localităților rurale, din păcate, nu au iluminat stradal. Noi suntem mândri că bunele practici implementate, începând cu anul 2015, când Ilan Șor a intrat în politică, sunt preluate și aplicate și în alte localități», a menționat Marina Tauber.

Precizăm că, pentru 2020, Partidul «ȘOR» își propune să implementeze proiecte de iluminat public în circa o sută de localități din țară. Formațiunea politică și-a asumat angajamentul în fața cetățenilor că va implementa proiecte de iluminat stradal în toate localitățile cu primari din partea echipei lui Ilan Șor, iar în raionul Orhei va ilumina toate cele 74 de sate și comune, indiferent de apartenența politică a aleșilor locali.

În prezent sunt în toi lucrările pentru implementarea proiectelor de iluminat stradal și în alte câteva zeci de localități din raionul Orhei. De la începutul anului, proiecte similare au fost definitivate în mai multe comune și sate din raionul Orhei, dar și în localități din raionul Fălești și Criuleni. Un proiect ambițios de iluminat public este implementat și în orașul Taraclia, care va deveni, până la Ziua Independenței Republicii Moldova, cel mai iluminat oraș din regiunea de sud a țării.

partidulsor.md

Publicitate politică. Responsabilitatea pentru veridicitatea informației prezentate în text o poartă agentul de publicitate. Articolul este comercial și nu reflectă poziția redacției NewsMaker.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

Cea de-a cincea ediție Moldova Electronics Forum va reuni la Chișinău peste 100 de participanți din industria electronică

Pe agenda MEF 2026 – soluții pentru orașe și servicii publice moderne, standardizare și creșterea competitivității produselor moldovenești pe piața UE.

La 1 octombrie, la Tekwill, va avea loc cea de-a cincea ediție a Moldova Electronics Forum (MEF 2026) – una dintre principalele platforme de dialog ale industriei electronice din Republica Moldova. Evenimentul va reuni peste 100 de reprezentanți ai companiilor din industria electronică, instituțiilor publice, mediului academic, instituțiilor de profil și organizațiilor internaționale.

Pentru participarea la Moldova Electronics Forum 2026, vă puteți înscrie aici.

În acest an, Moldova Electronics Forum se va concentra pe modul în care competențele și soluțiile dezvoltate de industria electronică din Republica Moldova pot fi aplicate pe o scară mai largă în țară, iar produsele din Moldova pot deveni mai competitive și se pot integra mai activ în lanțurile valorice europene.

Industria electronică are un rol tot mai important nu doar în dezvoltarea industrială a țării. Tehnologiile și soluțiile dezvoltate de companiile din sector pot fi aplicate în infrastructura urbană, energetică, transport, sisteme de contorizare și management, precum și în alte domenii care contribuie direct la dezvoltarea serviciilor publice moderne. În același timp, integrarea europeană aduce companiilor noi provocări legate de standardizare, conformitatea cu cerințele pieței UE și creșterea competitivității produselor.

„Astăzi este important să vorbim nu doar despre potențialul industriei electronice din Republica Moldova, ci și despre aplicarea practică a competențelor dezvoltate aici. Avem companii, echipe de ingineri și soluții proprii care pot fi solicitate atât pe piața locală, cât și pe cea europeană. Următorul pas este să creăm mai multe oportunități pentru aplicarea acestor soluții, dezvoltarea afacerilor și integrarea în lanțurile valorice europene”, a menționat Elena Maevski, Directoare Executivă a Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM).

De la Smart City la accesul pe piața UE

Unul dintre principalele paneluri ale forumului se va desfășura sub genericul Smart People. Smart City. Smart Country. Reprezentanții companiilor de pe piața locală și ai sectorului public vor discuta soluții pentru dezvoltarea infrastructurii urbane și vor prezenta experiențe practice și proiecte de succes. De asemenea, vor fi abordate domeniile în care produsele companiilor locale pot fi integrate pentru modernizarea orașelor și a serviciilor publice.

Un panel separat va fi dedicat standardizării și integrării Republicii Moldova în lanțurile valorice europene. Reprezentanți ai instituțiilor de profil și experți europeni vor discuta rolul standardizării în dezvoltarea și creșterea competitivității industriei electronice, precum și condițiile necesare pentru accesul produselor pe piața UE.

O altă sesiune se va concentra pe creșterea competitivității produselor din Moldova pentru accederea pe piața UE. Reprezentanții companiilor vor discuta despre competitivitatea produselor moldovenești și oportunitățile de integrare pe piața europeană, precum și despre principalele impedimente întâmpinate în acest proces.

Networking, Expo și întâlniri B2B

Programul MEF 2026 va include, de asemenea, o prezentare generală a industriei electronice din Republica Moldova, o sesiune Networking & Expo, iar evenimentul se va încheia cu întâlniri B2B între companiile locale și cele internaționale. Acest format își propune să combine dialogul despre dezvoltarea industriei cu oportunități practice de cooperare internațională, investiții și dezvoltare a afacerilor.

Cea de-a cincea ediție a forumului dedicat industriei electronice

Moldova Electronics Forum este organizat începând cu anul 2022 și a devenit o platformă constantă de dialog între industria electronică, instituțiile publice, mediul academic și partenerii internaționali. Agenda forumului a evoluat odată cu industria – de la prezentarea capacităților și potențialului sectorului la inovație, competitivitate, integrare europeană și aplicarea practică a tehnologiilor dezvoltate în Republica Moldova.

Moldova Electronics Forum 2026 va avea loc la 1 octombrie, la Tekwill, str. Studenților nr. 9/11, Chișinău. Evenimentul se va desfășura în format hibrid, cu traducere asigurată în limbile română și engleză.

Link pentru înregistrare.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale.

Evenimentul este organizat cu suportul proiectului „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Guvernul Elveției, implementat de GIZ Moldova.

screenshot

„M-am rugat personal la premierul Korețki, Zelenski și Șmîhal”: Tofan, despre situația hidrologică de pe Nistru

Premierul Vasile Tofan a declarat că a discutat personal cu conducerea Ucrainei despre situația lacului de acumulare de la Novodnestrovsk și despre continuarea deversării unui debit de 50 de metri cubi pe secundă către Republica Moldova. „M-am rugat personal la premierul Korețki, președintele Zelenski și ministrul Energiei Șmîhal”, a spus Tofan, adăugând că este recunoscător părții ucrainene că, până acum, continuă deversările la acest nivel. Declarațiile au fost făcute în plenul Parlamentului, unde Tofan a venit să solicite declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

„Toată lumea poate verifica care sunt intrările de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. (…) Puteți vedea că, în ultimul timp, au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați. De la asta, lacul a ajuns de la un nivel normal, de 120 de metri, la un nivel de 111 metri. Ca să înțelegeți, riscurile tehnologice încep deja la 112 metri”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, „unicul motiv din care Ucraina a continuat să deverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”.

„Efectiv, trebuie să recunosc: m-am rugat personal la premierul Korețki și la președintele Zelenski, când a venit, și la ministrul de Energie Șmîhal. Am spus că „vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor și să ne lăsați fără apă. O să fie cea mai bună cartă pe care puteți să li-o dați rușilor ca Chișinăul să rămână fără apă”. Ei ne-au auzit și de asta continuă să deverseze 50 de metri cubi pe secundă, în timp ce lacul lor a ajuns la un nivel de apă la minim istoric. Vă spun mai mult, nivelul la care au ajuns ei acum pune într-un pericol foarte mare orașul Hotin, care se alimentează din lac acolo. Chiar sunt foarte recunoscător părții ucrainene că până acum a continuat deversările la acest nivel”, a mai spus Tofan.

***

Pe 21 septembrie, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a declarat că situația hidrologică din bazinul fluviului Nistru rămâne dificilă, din cauza debitelor reduse de apă care ajung în lacul de acumulare Novodnestrovsk. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi. Astfel, cantitatea de apă evacuată a fost cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi mai mare decât cea care a intrat în lac. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri. Potrivit estimărilor, în 20 de zile acesta a scăzut cu aproximativ 68 de centimetri, până la 111,15 metri.

Potrivit ecopresa.md, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la 60 la 22 m³/s, în timp ce Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 m³/s.

Lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina este principala sursă de alimentare a râului Nistru.

Facebook/Maia Sandu

Moldova va avea un deficit de energie electrică în această seară. Apelul Energocom

Republica Moldova va înregistra astăzi, 22 septembrie, un deficit de energie electrică de 229 MWh în intervalul 17:00–21:00. Anunțul a fost făcut de Energocom într-un comunicat.

Potrivit Energocom, deficitul este cauzat de faptul că energia disponibilă prin interconexiunile cu Ucraina și România nu este suficientă pentru a acoperi integral necesarul comercial în orele respective.

Deficitul va fi de 4 MWh între 17:00 și 18:00, 59 MWh între 18:00 și 19:00, 111 MWh între 19:00 și 20:00 și 55 MWh între 20:00 și 21:00. În total, pentru intervalul 17:00-21:00, deficitul prognozat constituie 229 MWh.

Pentru restul zilei, a fost rezervată capacitatea necesară pentru acoperirea consumului de energie electrică.

Îndemnăm cetățenii să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalul orelor de vârf 18:00–23:00, să amâne, acolo unde este posibil, utilizarea aparatelor cu un consum ridicat și să evite risipa de energie”, a transmis întreprinderea de stat.

Amintim că Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul energetic, care va expira pe 25 septembrie. Guvernul a propus astăzi instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, începând cu 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile. Parlamentul examinează și urmează să voteze propunerea.

Imagine simbol

Financial Times: Rețeaua A7, creată de Ilan Șor cu sprijin rusesc, a transferat peste $6,9 mlrd prin sistemul bancar internațional, în pofida sancțiunilor

Standard Chartered, Citigroup și alte bănci internaționale au procesat miliarde de dolari proveniți de la A7, o rețea fintech înființată în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul moldovean Ilan Șor, cu sprijinul unei bănci de stat ruse, relatează Financial Times. Documentele obținute de publicație arată că A7 ar fi folosit firme-paravan și o rețea de acte false pentru a transfera peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul financiar internațional, în pofida sancțiunilor impuse Rusiei. O parte dintre tranzacții ar fi vizat bunuri sensibile, inclusiv echipamente militare și achiziții pentru serviciile de securitate ruse.

A7 a fost creată ca alternativă la sistemul occidental de plăți și a fost prezentată de Kremlin drept un instrument pentru plățile transfrontaliere ale Rusiei, după excluderea unor bănci rusești din sistemul Swift în urma invaziei Ucrainei.

Miliarde de dolari prin bănci internaționale

Potrivit documentelor analizate de FT, conturile A7 și ale entităților asociate au primit 1,1 miliarde de dolari la Standard Chartered în Hong Kong, între sfârșitul lui 2024 și august 2025. DBS Hong Kong a primit 273 de milioane de dolari, clienții Citigroup au încasat 74 de milioane, iar clienții Deutsche Bank din Europa aproximativ 18 milioane de dolari.

În Emiratele Arabe Unite, 17 entități asociate A7 au deschis conturi la First Abu Dhabi Bank și au efectuat plăți externe de peste 1,8 miliarde de dolari. A7 a folosit și conturi la JPMorgan Chase și DBS.

Schema se baza pe firme-paravan care depuneau bani în bănci conectate la Swift, după care fondurile erau folosite pentru plata unor facturi externe în numele unor companii ruse. Puțin peste jumătate dintre fluxurile financiare identificate au avut drept destinație finală conturi bancare din China.

Documente false pentru a ascunde mărfurile

A7 ar fi investit resurse considerabile pentru a trece de controalele bancare. Firmele-paravan produceau facturi și alte documente falsificate pentru a ascunde adevărata natură a tranzacțiilor.

Rețeaua dispunea inclusiv de mii de ștampile corporative, unele falsificate, iar angajații primeau instrucțiuni despre modul în care trebuiau descrise mărfurile pentru a nu atrage atenția băncilor.

Într-un caz descris de FT, A7 a încercat să ascundă achiziția a 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510 000 de dolari, pentru un client rus. Documentele pregătite pentru bancă prezentau marfa drept sticlă securizată, iar angajații au luat în calcul inclusiv varianta „încălțăminte”.

Angajații încercau, de asemenea, să elimine din documente orice „urmă rusească”, inclusiv apariția alfabetului chirilic.

Băncile au început să închidă conturi

Documentele arată că Standard Chartered a început să ridice semne de întrebare în februarie 2025, după o serie de transferuri împărțite în tranșe mai mici. Ulterior, conturile beneficiarilor asociați A7 au fost închise, iar compania și-a mutat o parte din operațiuni către Emiratele Arabe Unite.

First Abu Dhabi Bank a declarat pentru FT că nu comentează cazuri individuale, dar a confirmat că toate conturile asociate A7 identificate de publicație fuseseră deja depistate și închise.

DBS a declarat că nu a avut relații directe cu A7, dar a recunoscut că una dintre entitățile identificate de FT deținea un cont la bancă și că au fost luate măsurile corespunzătoare.

Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank au subliniat angajamentul lor față de combaterea spălării banilor, dar au refuzat să ofere comentarii suplimentare.

A7, precum și băncile Eldik, Aiyl și Eurasian Savings Bank, nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times.

A7 a fost înființată inițial în Rusia și Kârgâzstan de oligarhul fugar Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” în Republica Moldova, cu sprijinul Promsvyazbank, o bancă de stat rusă cu legături cu industria de apărare. În mai 2025, A7 a fost sancționată de Marea Britanie.

Potrivit FT, operațiunea ar putea fi mai amplă decât indică suma de 6,9 miliarde de dolari: în datele analizate apar alte aproximativ 17 500 de plăți a căror valoare nu a putut fi stabilită.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: