Alegeri în Moldova 2021

Partidul „ȘOR”, campion la cheltuieli pentru publicitate în campania electorală

Stela Untila
| 15 iulie, 2021
12:48

Dintre concurenții electorali care acced în Parlament, Partidul „ȘOR” este formațiunea care a cheltuit cel mai mult la capitolul publicitate în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Clasamentul este urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a înregistrat în schimb cele mai mari cheltuieli la general. Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a raportat mai puține cheltuieli decât ceilalți doi concurenți, se arată într-o analiză publicată pe 14 iulie de portalul Media Azi.

Partidul „ȘOR”, campion la cheltuieli pentru publicitate

Potrivit rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale, între 28 mai și 9 iulie, Partidul „ȘOR” a înregistrat cheltuieli de 5,3 milioane de lei. Cei mai mulți bani – peste 4,4 milioane de lei, au fost utilizați pentru publicitate, ceea ce constituie 83% din suma totală cheltuită de formațiune.

Majoritatea banilor alocați pentru publicitate au fost direcționați pentru TV – 3,4 milioane de lei. Pentru panouri, PPȘ a alocat în jur de 352.000 de lei, pentru presă scrisă – peste 281.000 de lei. Pentru mijloace de informare electronice au fost transferați 168.000 de lei, iar pentru radio cu 7.000 de lei mai puțin – 161.000 de lei. Pentru platforme stradale sau mobile au fost alocați în jur de 65.000 de lei.

Pentru PPȘ au votat 84.187 de cetățeni sau 5.74% din numărul total de alegători. Astfel, partidul a cheltuit în jur de 64 de lei per vot, cel mai scump vot în rândul formațiunilor care au ieșit învingătoare la scrutin.

Ce sumă a cheltuit PAS?

Pe locul doi la capitolul cheltuielilor pentru publicitate se situează PAS, formațiunea care a obținut cel mai mare sprijin din partea cetățenilor. Documentele prezentate la CEC arată că PAS a investit aproape trei milioane de lei în reclamă, în perioada 21 mai – 9 iulie, sau 45% din suma generală transferată de partid pentru campania electorală, care constituie aproape 6,5 milioane de lei. De altfel, la parlamentare, PAS a cheltuit cel mai mult dintre formațiunile care vor ajunge în Legislativ.

Din banii destinați pentru publicitate, cei mai mulți au fost direcționați tot la TV – 1,2 milioane de lei. Resurse considerabile au fost transferate și către mijloacele de informare electronice – în jur de 894.000 de lei. Peste 511.000 de lei au fost alocați pentru panouri publicitare, la radio – aproape 194.000 de lei, iar pentru platforme stradale sau mobile – niciun ban.

Pentru PAS au votat 774.753 de alegători sau 52,8% din votanți. Astfel, un vot a costat formațiunea în jur de 8 lei.

Comuniștii și socialiștii, cele mai mici cheltuieli

BECS a raportat la CEC cheltuieli de puțin peste 6,3 milioane de lei în perioada 25 mai – 9 iulie. Pentru publicitate, blocul a cheltuit cel mai puțin din cei trei concurenți – 2,5 milioane de lei sau 39% din suma generală care a fost investită în campanie.

Rapoartele financiare ale BECS arată că blocul a investit cei mai mulți bani din suma destinată publicității în reclama de la radio – 986.000 de lei. Urmează cheltuielile pentru panouri – 493.760 de lei. Devizul de cheltuieli pentru publicitate la TV ocupă abia poziția trei în structura finanțelor alocate – 484.429 de lei. Pentru reclamă în mijloace de informare electronice BECS a plătit 358.645 de lei, iar în presa scrisă – 76.280 de lei. Pentru platforme stradale și mobile BECS a alocat – 108.490 de lei.

Pentru BECS au votat 398.675 de alegători sau 27,17% din votanți. Astfel, un vot a costat în jur de 16 lei, dublu față de cheltuielile PAS și de 4 ori mai puțin decât în cazul Partidului Șor.

CHELTUIELI NEDECLARATE

În context, organizația Promo-Lex a declarat că rămâne problematică raportarea cheltuielilor concurenților electorali către CEC, care „este frecvent lacunară sau lipsește complet”. Potrivit estimărilor organizației, concurenții electorali nu au raportat cheltuieli de cel puțin 10.859.900 lei, date valabile până la 2 iulie.

cheltuieli, publicitate, top

Știri similare

Politică

Dodon, după ce Ceban i-a evitat numele, anunțând că s-a întâlnit „cu reprezentantul PSRM”: „Vanea, eu am intrat personal la tine”

Viață

Deșeurile din construcții vor fi colectate separat și reciclate. Ministerul Mediului a elaborat regulamentul

Politică

Partidul Nostru atacă Legea cetățeniei la Curtea Constituțională: PAS a refuzat să susțină proiectul nostru

Dumitru Petruleac
| 18 februarie, 2026
16:48

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pe 18 decembrie. Formațiunea cere ca Legea cetățeniei, care a fost adoptată în vara anului 2025, să fie declarată neconstituțională. Deputatul Alexandr Berlinschii susține că sesizarea este motivată de refuzul partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate de a susține proiectul de lege inițiat de Partidul Nostru, în care propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă.

„Pentru ei au fost suficiente 21 de zile să aprobe o lege, însă noi ne aflăm la aproape două luni de când a apărut o problemă gravă în societate, creată de către ei, și nu au timp și nici dorință să examineze proiectul nostru de lege privind modificarea și evitarea blocajului creat artificial”, a spus Alexandr Berlinschii.

Proiectul Partidului Nostru propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă. Totodată, autoritatea competentă va verifica din oficiu datele privind dobândirea cetățeniei prin naștere, fără impunerea unor condiții suplimentare solicitantului, pentru a preveni eventuale fraude.

Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea și să decidă asupra admisibilității acesteia.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la PAS, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

De ce Legea cetățeniei a provocat controverse?

Legea cetățeniei a ajuns în atenția publică după ce un tânăr născut în Republica Moldova, care a făcut serviciul militar, ar fi fost declarat apatrid, pentru că nu deține un buletin de identitate, deși are mai mult de 18 ani. Cazul a fost făcut public de deputatul Vasile Costiuc, la sfârșitul lunii ianuarie, după aproape o lună de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a dezmințit atunci declarațiile parlamentarului și a precizat că tânărul nu a fost niciodată apatrid. Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

Confuzia a apărut din faptul că statutul de apatrid se acordă numai printr-o procedură minuțioasă realizată de Inspectoratul General pentru Migrație, iar ASP poate verifica cetățenia și identitatea, însă nu poate atribui acest statut. În cazul lui Vicol, certificatul de naștere a fost folosit ca dovadă oficială pentru încorporare, iar procesul de confirmare a actelor este în desfășurare.

În contextul scandalului, atât ASP, cât și PAS – care a propus și a votat modificările la lege – au anunțat că vor opera modificări, pentru a exclude riscurile.

PAS a găsit soluția? Propune „moratoriu” de 2 ani

Pe 11 februarie, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a Legii, fracțiunea de guvernare a înregistrat amendamente la legislație prin care propun ca tinerii care nu și-au făcut actele de identitate până la 18 ani să beneficieze de un „moratoriu” temporar. Mai exact, proiectul, care se află în examinare, prevede că aceste persoane nu vor fi obligate să treacă prin procedura completă de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028.

Reglementările urmează să fie aplicate în cazul persoanelor născute după 27 august 1991, care la naștere aveau cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova și care nu sunt implicați în activități ilegale sau care pun în pericol securitatea statului.

Noile modificări propuse pe 11 februarie prevăd și excepții de la testul de cunoaștere a limbii române și a Constituției și permit eliberarea actelor de identitate fără procedura completă de recunoaștere a cetățeniei pentru anumite categorii. În prezent, această scutire se aplică persoanelor cu dizabilități severe, copiilor sub 14 ani și celor care primesc cetățenia „în interesul Republicii Moldova”. Proiectul adaugă două categorii noi și stabilește clar condițiile în care ASP poate elibera actele de identitate pentru tinerii care au împlinit 18 ani.

În prezent, peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova, nu au niciun act de identitate, arată datele ASP puse la dispoziția NM

Download by dumitrupetruleac03

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!