Alegeri în Moldova 2021

Partidul „ȘOR”, campion la cheltuieli pentru publicitate în campania electorală

Stela Untila
| 15 iulie, 2021
12:48

Dintre concurenții electorali care acced în Parlament, Partidul „ȘOR” este formațiunea care a cheltuit cel mai mult la capitolul publicitate în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Clasamentul este urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a înregistrat în schimb cele mai mari cheltuieli la general. Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a raportat mai puține cheltuieli decât ceilalți doi concurenți, se arată într-o analiză publicată pe 14 iulie de portalul Media Azi.

Partidul „ȘOR”, campion la cheltuieli pentru publicitate

Potrivit rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale, între 28 mai și 9 iulie, Partidul „ȘOR” a înregistrat cheltuieli de 5,3 milioane de lei. Cei mai mulți bani – peste 4,4 milioane de lei, au fost utilizați pentru publicitate, ceea ce constituie 83% din suma totală cheltuită de formațiune.

Majoritatea banilor alocați pentru publicitate au fost direcționați pentru TV – 3,4 milioane de lei. Pentru panouri, PPȘ a alocat în jur de 352.000 de lei, pentru presă scrisă – peste 281.000 de lei. Pentru mijloace de informare electronice au fost transferați 168.000 de lei, iar pentru radio cu 7.000 de lei mai puțin – 161.000 de lei. Pentru platforme stradale sau mobile au fost alocați în jur de 65.000 de lei.

Pentru PPȘ au votat 84.187 de cetățeni sau 5.74% din numărul total de alegători. Astfel, partidul a cheltuit în jur de 64 de lei per vot, cel mai scump vot în rândul formațiunilor care au ieșit învingătoare la scrutin.

Ce sumă a cheltuit PAS?

Pe locul doi la capitolul cheltuielilor pentru publicitate se situează PAS, formațiunea care a obținut cel mai mare sprijin din partea cetățenilor. Documentele prezentate la CEC arată că PAS a investit aproape trei milioane de lei în reclamă, în perioada 21 mai – 9 iulie, sau 45% din suma generală transferată de partid pentru campania electorală, care constituie aproape 6,5 milioane de lei. De altfel, la parlamentare, PAS a cheltuit cel mai mult dintre formațiunile care vor ajunge în Legislativ.

Din banii destinați pentru publicitate, cei mai mulți au fost direcționați tot la TV – 1,2 milioane de lei. Resurse considerabile au fost transferate și către mijloacele de informare electronice – în jur de 894.000 de lei. Peste 511.000 de lei au fost alocați pentru panouri publicitare, la radio – aproape 194.000 de lei, iar pentru platforme stradale sau mobile – niciun ban.

Pentru PAS au votat 774.753 de alegători sau 52,8% din votanți. Astfel, un vot a costat formațiunea în jur de 8 lei.

Comuniștii și socialiștii, cele mai mici cheltuieli

BECS a raportat la CEC cheltuieli de puțin peste 6,3 milioane de lei în perioada 25 mai – 9 iulie. Pentru publicitate, blocul a cheltuit cel mai puțin din cei trei concurenți – 2,5 milioane de lei sau 39% din suma generală care a fost investită în campanie.

Rapoartele financiare ale BECS arată că blocul a investit cei mai mulți bani din suma destinată publicității în reclama de la radio – 986.000 de lei. Urmează cheltuielile pentru panouri – 493.760 de lei. Devizul de cheltuieli pentru publicitate la TV ocupă abia poziția trei în structura finanțelor alocate – 484.429 de lei. Pentru reclamă în mijloace de informare electronice BECS a plătit 358.645 de lei, iar în presa scrisă – 76.280 de lei. Pentru platforme stradale și mobile BECS a alocat – 108.490 de lei.

Pentru BECS au votat 398.675 de alegători sau 27,17% din votanți. Astfel, un vot a costat în jur de 16 lei, dublu față de cheltuielile PAS și de 4 ori mai puțin decât în cazul Partidului Șor.

CHELTUIELI NEDECLARATE

În context, organizația Promo-Lex a declarat că rămâne problematică raportarea cheltuielilor concurenților electorali către CEC, care „este frecvent lacunară sau lipsește complet”. Potrivit estimărilor organizației, concurenții electorali nu au raportat cheltuieli de cel puțin 10.859.900 lei, date valabile până la 2 iulie.

cheltuieli, publicitate, top

Știri similare

Politică

Ambasadorul Lilian Darii, convocat de MAE-ul rus: Notă de protest, după ce curieri diplomatici ruși nu ar fi fost lăsați să intre în Moldova

Viață

Chișinăul intră sub cod roșu de caniculă. Ce temperaturi prognozează meteorologii

Justiție

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Mihaela Conovali
| 26 iunie, 2026
13:20

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.