Andrei Mardari/NewsMaker

Partidul „ȘOR” cere convocarea unei ședințe speciale a Parlamentului. În replică, PAS îi sugerează lui Ilan Șor să revină în Moldova

Fracțiunea Partidului „ȘOR” solicită convocarea unei ședințe speciale a Parlamentului, pentru a fi discutate exclusiv problema scumpirilor și combaterii sărăciei. Într-un briefing din 13 aprilie, deputatul Denis Ulanov a solicitat ca în cadrul ședinței respective să fie audiați premierul și miniștrii de resort. Contactați de NM, reprezentanții majorității parlamentare au menționat că legislativul se întrunește pe 14 aprilie în ședință ordinară, iar deputații vor avea ocazia să se expună. De asemenea, PAS i-a amintit lui Ilan Șor că este așteptat în Moldova.

Deputatul Denis Ulanov consideră că guvernul de la Chișinău nu întreprinde nicio măsură pentru a diminua impactul scumpirilor și pentru a-și susține cetățenii.

De fiecare dată, auzim aceeași scuză, contextul internațional, dar scuzele nu sunt suficiente în această situație. Statisticile oficiale arată că Republica Moldova se află în topul țărilor din Europa, pe primul loc, mai exact, la capitolul creșterea inflației. Adică avem cele mai mari majorări de prețuri din Europa și, în același timp, suntem singura țară care nu a întreprins, până acum, nicio măsură eficientă, pentru a diminua efectele acestor crize”, a declarat deputatul.

El a remarcat că fracțiunea Partidului „ȘOR” a venit cu un șir de propuneri și inițiative legislative, menite să susțină economia și populația, însă, de fiecare dată, acestea au fost respinse de majoritatea parlamentară. Denis Ulanov a mai amintit că, săptămâna trecută, șeful legislativului, Igor Grosu, a convocat Parlamentul într-o ședință specială, pentru a discuta despre subiectul evaluării externe a judecătorilor. În opinia sa, acest lucru demonstrează că, dacă există voință politică, corpul legiuitor se poate mobiliza, pentru a analiza exclusiv anumite subiecte.

Iată de ce, fracțiunea noastră parlamentară cere insistent convocarea de urgență a Parlamentului într-o ședință specială, la care să se discute și să fie analizată în detalii exclusiv problema prețurilor și a sărăciei. Sper că cei din PAS nu cred că această problemă este mai puțin importantă decât evaluarea externă a judecătorilor. Ne adresăm oficial președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să convoace această ședință, în virtutea prerogativelor pe care le deține, și dacă refuză, să explice clar care este motivul”, a subliniat deputatul.

La această ședință ar urma să fie audiați premierul și miniștrii de resort. Un alt subiect, care ar urma să fie inclus pe agenda acestei ședințe speciale, ține de viitoarele rectificări la bugetul de stat.

Replica PAS

Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Adriana Vlas a menționat:

„Parlamentul mâine se convoacă în ședință. Fracțiunea „ȘOR” poate veni atunci cu toate întrebările și propunerile. Totodată, îndemnăm fracțiunea să se informeze despre situația din regiune și la nivel mondial și să-i amintească lui Ilan Șor că este așteptat în țară”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: