рodrobnosti.ua

PAS a renunțat la „legea dezoligarhizării”. Comisia de la Veneția salută decizia

Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților de la Chișinău de a renunța la adoptarea unei legi speciale de deoligarhizare sau la așa numita „legea Magnitsky Moldova”. Guvernul a elaborat, însă un „Plan de deoligarhizare. Opinia Comisiei de la Veneția a fost publicată în data de 13 iunie.

Un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare), examinat de Comisia de la Veneția, a fost propus de Guvernul de la Chișinău drept o alternativă legii de deoligarhizare. Proiectul legii de deoligarhizare a fost elaborat de Guvernul Gavrilița. În decembrie 2022 acesta a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă de premierul de atunci Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Aceștia au prezentat proiectul drept o variantă moldovenească a Legii Magnitsky.

Proiectul de lege prevedea introducerea sancțiunilor pentru persoanele supuse sancțiunilor internaționale, dar și introducerea sancțiunilor exclusiv din inițiativa Moldovei. Potrivit proiectului, autoritățile aveau dreptul să înghețe toate bunurile persoanelor supuse sancțiunilor: aceștia nu le-ar fi putut vinde, dona sau transmite altor persoane. Guvernul putea prelua gestionarea bunurilor persoanelor supuse sancțiunilor, dar și a persoanelor în privința cărora existau suspiciuni că ar fi asociate cu cei sancționați. De asemenea, se interzicea oferirea serviciilor financiare persoanelor supuse sancțiunilor: deschiderea conturilor bancare, transferarea banilor și oferirea creditelor.

Cu șapte zile înainte de demisia Guvernului Gavrilița, proiectul de lege a fost trimis Comisiei de la Veneția pentru efectuarea expertizei.

La jumătatea lunii martie, Comisia de la Veneția a publicat raportul, în care a criticat proiectul și a precizat „că ar fi preferat o abordare sistemică în lupta statului împotriva influenței oligarhilor și mai puțin una personalizată pentru obținerea deoligarhizării”.

Peste două săptămâni, la sfârșitul lunii martie, Ministerul Justiției a elaborat un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), pe care l-a publicat pentru dezbateri publice.

Documentul conține mai multe prevederi: creșterea transparenței tranzacțiilor imobiliare, combaterea spălării banilor și acțiuni anti monopol; eficacitatea recuperării activelor în contextul sancțiunilor internaționale impuse; o gestionarea mai bună a riscurilor din sectorul bancar și cel de asigurări și o mai bună asigurare a transparenței privind finanțarea partidelor politice.  

În data de 3 mai, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a trimis o scrisoare Comisiei de la Veneția. „În această scrisoare ea a menționat că după mai multe consultări la nivel național, autoritățile au decis să renunțe la „Legea de deoligarhizare” și să aplice o abordare sistemică pentru deoligarhizare. În acest context, autoritățile au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de măsuri privind limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică ( deoligarhizare), elaborat de un grup de lucru interdepartamental, se menționează în scrisoarea adresată Comisiei de la Veneția.  

Comisia de la Veneția a salutat renunțarea Moldovei la „Legea de deoligarhizare și „schimbarea accentelor pe abordarea sistemică”

Comisia de la Veneția le-a recomandat autorităților de la Chișinău:

Să intensifice lupta împotriva corupției în eșaloanele superioare ale puterii

Creșterea transparenței achizițiilor publice

Consolidarea pluralismului mass-media și transparența proprietarilor mass-media

Consolidarea politicii de combatere a spălării banilor

Înăsprirea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale

Fortificarea independenței și eficacității autorităților de reglementare și control

Comisia de la Veneția a menționat că pentru funcționarea eficientă a acestui sistem, este necesar să se obțină succes în reforma sistemului judiciar, să fie obținută independența, integritatea și imparțialitatea acestuia.

***

Amintim că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)  a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni televizate din 8 decembrie, ministrul de atunci al Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că sancțiunile adoptate de Guvernul SUA trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova și planifică aceste acțiuni „în termen foarte scurt”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: