PAS critică proiectul bugetului municipal propus de Ceban și cere modificări: „Gândit pentru nevoi de partid”

Partidul Acțiune și Solidaritate din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) critică proiectul de buget pentru anul 2025 propus de primarul capitalei, Ion Ceban. În cadrul unei conferințe de presă, președinta fracțiunii, Zinaida Popa, a declarat că proiectul „nu a fost modificat” și „rămâne antisocial și electoral, gândit pentru nevoi de partid și PR”. În acest context, ea a prezentat șapte domenii prioritare în care PAS solicită modificări esențiale ale bugetului municipal.

„Bugetul propus de Ion Ceban nu răspunde nevoilor reale ale chișinăuienilor. Nu oferă sprijin pentru familiile cu copii mici, nu prevede angajarea asistenților personali pentru persoanele cu dizabilități și nu asigură compensații pentru pensionarii și cetățenii cu venituri mici”, a declarat Zinaida Popa.

Fracțiunea PAS a prezentat șapte solicitări esențiale pentru modificarea bugetului:

  1. +50 milioane lei pentru extinderea grupelor cu program prelungit, în sprijinul părinților care lucrează;
  2. +66 milioane lei pentru angajarea a 1.000 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe;
  3. +80 milioane lei pentru compensații la încălzire pentru 40.000 de familii cu venituri mici;
  4. Stoparea creditării ilegale a orașului fără acordul CMC și eliminarea clauzelor abuzive din buget;
  5. Repartizarea corectă a fondurilor către suburbii, pe criteriul per capita;
  6. Renovarea urgentă a școlilor nr. 6 și nr. 52, pentru a crea noi locuri în învățământul general;
  7. Achiziționarea a 50 de autobuze noi pentru a extinde transportul public în zonele slab deservite.

Totodată, Zinaida Popa a făcut un apel la dialog către primarul Ion Ceban, menționând că PAS este gata să voteze bugetul municipal, dar nu „orice buget”.

„Fracțiunea PAS vrea să voteze bugetul, dar nu orice buget. Vrem un buget pentru oameni, unul care răspunde problemelor reale ale chișinăuienilor. (…) Domnule primar, dacă doriți susținerea PAS, vă așteptăm la discuții cu angajamente serioase și deschidere spre colaborare. Haideți să prioritizăm cu cap și corect bugetul. Și împreună, domnule primar, să facem Chișinăul mai confortabil și european. Dacă nu se pricepe echipa dumneavoastră, o facem noi, consilierii PAS”, subliniat președinta PAS în CMC.

Primarul Ion Ceban a răspuns la îndemnul PAS într-o conferință de presă. Edilul a menționat că a stabilit că se va întâlni cu consilierii PAS în această după-amiază pentru a discuta subiectul bugetului municipal. „Sunt mereu la Primărie, oricând pot să vină și să discute. Noi suntem gata pentru modificări”, a subliniat Ceban.

Menționăm că bugetul municipiului Chișinău ar urma să fie votat pe 15 mai. Primarul capitalei, Ion Ceban, a invitat consilierii municipali să participe la ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) pentru a vota bugetul în două lecturi. Anunțul a venit după ce PAS l-a acuzat pe edil că blochează inițiativele Guvernului și pune în pericol modernizarea cantinelor școlare.

***

Deși e deja luna mai, Chișinăul nu are un buget aprobat. Până acum, mai multe tentative de a aproba bugetul au eșuat. În lipsa unui consens între Primărie și CMC, orașul funcționează pe baza unui buget provizoriu adoptat de Ion Ceban. Nu e prima dată când capitala se pomenește într-o astfel de situație. În 2024, bugetul Capitalei a fost aprobat pe 30 iulie.

De menționat că, potrivit uneia dintre prevederile legii „Privind administrația publică locală”, consiliul municipal poate fi dizolvat dacă, timp de șase luni, nu adoptă nicio decizie, indiferent de numărul ședințelor desfășurate. Ultima decizie oficială, conform site-ului orașului, a fost adoptată de consiliul municipal pe 19 decembrie 2024 — acum aproape trei luni. Dacă în următoarele trei luni consiliul nu se va întruni și nu-și va relua activitatea productivă, acesta ar putea fi dizolvat, iar alegerile anticipate — convocate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: