PAS nu-i face pe plac lui Dragalin? Grosu: Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție vor rămâne entități separate

Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) vor rămâne entități separate, nu vor fi comasate. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei. Șeful Legislativului a precizat că PA se va ocupa de corupția mare și va deveni Direcția Națională Anticorupție (DNA). În această nouă instituție ar urma să activeze doar procurori și ofițeri de investigații care au trecut evaluarea externă și extraordinară a integrității, scrie Vocea Basarabiei.

„Procuratura Anticorupție va deveni acel DNA, generic vorbind, care se va ocupa doar de corupția mare, de dosarele mari de corupție. Nu va merge în instanță să reprezinte dosare de sume mici sau cazuri nesemnificative, cum se mai întâmplă, iar CNA trebuie să se ocupe de corupția sistemică și deja în colaborare cu procuraturile municipale, raionale, etc”, a spus Igor Grosu.

Oficialul a mai precizat că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare va fi propus spre dezbateri modul în care va funcționa Tribunalul Anticorupție – o inițiativă a președintei Maia Sandu, care urmează să examineze cauzele inițiate de Procuratura Anticorupție și sesizările prin care au fost contestate deciziile Autorității Naționale de Integritate, inclusiv cererile de confiscare a averii.

„Angajamentul acesta este – până la finele acestei sesiuni să fie propus spre discuții publice și să avem o dezbatere referitoare la cum să arate acest tribunal. Este mult de lucru, asta ni s-a spus și la Bruxelles. Ei salută toate procesele pe care deja le-am pornit, se uită foarte atent, ne-au încurajat, ne-au și lăudat, dar au zis că au nevoie și să fie livrate rezultate concrete pe cele 9 condiționalități. Ei ne ajută, ați văzut sistemul de sancțiuni, cred că este fără precedent într-o perioadă atât de scurtă de timp, de la inițiativă până la instituirea mecanismului de sancțiuni cred că 2-3 luni au trecut”, a precizat Igor Grosu.

Amintim că șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin a declarat recent, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova, că instituția pe care o conduce, dar și Centrul Național Anticorupție (CNA), ar trebui lichidate, iar în loc – să fie creată o instituție nouă, după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. Șefa de la anticorupție susținea atunci că ar fi gata să candideze la șefia noii instituții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: