PAS nu-i face pe plac lui Dragalin? Grosu: Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție vor rămâne entități separate

Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) vor rămâne entități separate, nu vor fi comasate. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei. Șeful Legislativului a precizat că PA se va ocupa de corupția mare și va deveni Direcția Națională Anticorupție (DNA). În această nouă instituție ar urma să activeze doar procurori și ofițeri de investigații care au trecut evaluarea externă și extraordinară a integrității, scrie Vocea Basarabiei.

„Procuratura Anticorupție va deveni acel DNA, generic vorbind, care se va ocupa doar de corupția mare, de dosarele mari de corupție. Nu va merge în instanță să reprezinte dosare de sume mici sau cazuri nesemnificative, cum se mai întâmplă, iar CNA trebuie să se ocupe de corupția sistemică și deja în colaborare cu procuraturile municipale, raionale, etc”, a spus Igor Grosu.

Oficialul a mai precizat că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare va fi propus spre dezbateri modul în care va funcționa Tribunalul Anticorupție – o inițiativă a președintei Maia Sandu, care urmează să examineze cauzele inițiate de Procuratura Anticorupție și sesizările prin care au fost contestate deciziile Autorității Naționale de Integritate, inclusiv cererile de confiscare a averii.

„Angajamentul acesta este – până la finele acestei sesiuni să fie propus spre discuții publice și să avem o dezbatere referitoare la cum să arate acest tribunal. Este mult de lucru, asta ni s-a spus și la Bruxelles. Ei salută toate procesele pe care deja le-am pornit, se uită foarte atent, ne-au încurajat, ne-au și lăudat, dar au zis că au nevoie și să fie livrate rezultate concrete pe cele 9 condiționalități. Ei ne ajută, ați văzut sistemul de sancțiuni, cred că este fără precedent într-o perioadă atât de scurtă de timp, de la inițiativă până la instituirea mecanismului de sancțiuni cred că 2-3 luni au trecut”, a precizat Igor Grosu.

Amintim că șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin a declarat recent, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova, că instituția pe care o conduce, dar și Centrul Național Anticorupție (CNA), ar trebui lichidate, iar în loc – să fie creată o instituție nouă, după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. Șefa de la anticorupție susținea atunci că ar fi gata să candideze la șefia noii instituții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: