Marina Cobileanschi

Pașapoarte COVID pentru moldoveni. Cetățenii Moldovei care s-au vaccinat vor avea acces în Europa?

În Uniunea Europeană se polemizează pe larg despre „pașapoartele verzi” de vaccinare împotriva coronavirusului: de formatul acestor documente va depinde, cine și în ce condiții va putea traversa granițele UE. NM prezintă, cum se desfășoară pregătirile pentru introducerea pașapoartelor COVID în Moldova, dacă există intenția de a oferi acces în țările UE pentru cetățenii Moldovei care s-au vaccinat și ce semne de întrebare mai există față de aceste certificate.

Care este situația actuală privind certificatele?

După obținerea ambelor doze ale vaccinului în Moldova, acum se oferă certificate de imunizare. Însă autoritățile locale încă nu pot garanta că acestea vor fi acceptate în alte țări. Ministerul Sănătății sugerează cetățenilor să se intereseze singuri înainte de călătorie.

„Certificatele internaționale de vaccinare încă nu există. Acum, totul depinde de politica unei anumite țări în raport cu aceste documente. Înainte de a vizita o țară sau alta, recomandăm cetățenilor să se intereseze la serviciul de frontieră, dacă aceștia acceptă certificatele noastre. Certificatele conțin elemente de securitate și în acestea pot fi găsite toate informațiile necesare despre imunizare. Există chiar și un cod QR, care permite citirea acestor date în format electronic”, a menționat epidemiologul Alexei Ceban.

Ceban a precizat că nu în toate țările certificatele sunt valabile imediat după cea de-a doua doză a vaccinului. „În unele state, certificatele sunt recunoscute doar peste două săptămâni de la a doua doză”, a spus epidemiologul.

Certificatele noastre vor fi acceptate în Uniunea Europeană?

Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova, a declarat într-un interviu pentru NM că, cel mai probabil, certificatul de vaccinare acordat în Moldova va fi recunoscut și în țările UE. Potrivit afirmațiilor diplomatului, UE elaborează acum un document unic, care va confirma că o persoană a susținut un curs deplin de vaccinare împotriva coronavirusului. În opinia lui Michalko, este foarte important ca astfel de documente să fie aprobate și în țările partenere ale UE, din care face parte și Moldova.

Răspunzând la întrebările NM, Michalko a presupus că în această vară, cetățenii Moldovei care sunt vaccinați vor putea călători în UE în baza certificatului de vaccinare eliberat în țara noastră.

Care sunt planurile autorităților?

Specialiști de la Ministerul Sănătății au comunicat în cadrul unei conferințe de presă din 19 mai că intenționează să adere la standardele internaționale pentru certificatele de vaccinare imediat ce acestea vor fi elaborate. Atunci când în Uniunea Europeană va fi aprobat formatul „pașaportului verde” unic, Moldova va adera la această inițiativă „în măsura posibilităților” și va face tot posibilul pentru ca acest document să fie recunoscut.

Cum vor fi și cum vor funcționa „pașapoartele verzi”?

UE a stabilit deja conținutul și funcțiile certificatului european de vaccinare, cunoscut ca „pașaport verde”, iar Comisia Europeană a organizat deja dezbateri la acest subiect. Deocamdată, s-au decis următoarele:

  • Certificatul („pașaportul verde”) va fi acordat gratuit, iar informația din acesta trebuie să fie în două limbi (limba oficială a țării care îl eliberează și engleză);
  • Documentul va conține un cod de bare și trebuie să fie și tipărit pe hârtie, și în format electronic;
  • În „pașaportul verde” va fi introdusă informația despre vaccinul împotriva coronavirusului, rezultatele negative ale testelor PCR pentru infecție primite recent și informațiile care ar confirma că deținătorul  documentului a fost bolnav de COVID-19.

De ce este criticat proiectul „pașapoartelor verzi”?

În Ungaria, de exemplu, au fost reticenți față de concepția certificatului. Péter Szijjártó, șeful MAE din această țară, și-a exprimat speranța că astfel de documente nu vor deveni un instrument de presiune asupra statelor UE. Menționăm că Parlamentul European insistă asupra faptului că vaccinurile împotriva coronavirusului, care au fost aprobate de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), ar putea asigura călătoria prin UE. Acest lucru nu se referă și la vaccinul rusesc Sputnik V și la vaccinul chinezesc Sinopharm, care sunt utilizate pe larg în Ungaria. Aceleași vaccinuri se folosesc acum și în Moldova.

În același timp, în documentul Comisiei Europene se spune clar că certificatele „nu trebuie să devină o condiție pentru libertatea circulației” ori „să fie interpretate ca o obligațiune de vaccinare”.

Conform documentului, oamenii care, din anumite motive, nu au putut sau nu au dorit să se vaccineze ar trebui să beneficieze de aceeași libertate a circulației ca și cei care s-au vaccinat, dar „cu condiția testelor obligatorii sau a autoizolării”.

Cât timp va fi valabil un asemenea certificat?

Certificatele europene generale vor fi de trei tipuri: cel de vaccinare împotriva coronavirusului, cel care va confirma faptul că deținătorul certificatului a fost deja bolnav de COVID sau pur și simplu despre testul negativ la COVID-19. Însă deocamdată nu se precizează, cât timp va fi valabil fiecare tip de certificat.

Deocamdată se presupune că fiecare țară în particular va stabili termenul de valabilitate. În documentul prealabil al Comisiei Europene se menționează doar că certificatele pentru persoanele care au fost bolnave de coronavirus vor avea un termen de valabilitate de cel mult 180 de zile.

Reamintim că până în dimineața de 19 mai, în Moldova s-au utilizat peste 253 mii de doze de vaccin împotriva coronavirusului. Peste 34 mii de persoane au primit deja ambele doze. Astăzi, în țara noastră sunt accesibile următoarele vaccinuri: AstraZeneca britanico-suedez, Sunopharm și SinoVac chinezești. Vaccinul rusesc Sputnik V a rămas doar pentru cei care și-au administrat prima doză și sunt în așteptarea celei de-a doua.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: