Andrei Mardari / NewsMaker

Patru miliardari ruși au încercat să obțină cetățenia R. Moldova, după declanșarea războiului în Ucraina. Investigație TV8

În ultimii ani, Republica Moldova a fost vizitată de mai mulți miliardari ruși, printre care Serghei Lomakin și Mihail Lobanov, cu un scop comun: obținerea cetățeniei moldovenești. Aceștia au încercat să dobândească cetățenia prin intermediul unei scheme ilegale de falsificare a certificatelor de naștere. Cel puțin asta arată o investigație jurnalistică publicată pe 8 decembrie de către TV8

Serghei Lomakin

Potrivit investigației jurnalistice, miliardarul rus Serghei Lomakin, aflat pe lista de sancțiuni a Ucrainei în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă, a călătorit pe 18 aprilie 2023 în Republica Moldova. Acesta s-a deplasat la un Centru multifuncțional al ASP din sectorul Rîșcani al capitalei, unde a depus dosarul pentru obținerea cetățeniei moldovenești.

Omul de afaceri a prezentat autorităților certificatul de naștere moldovenesc al unei persoane de gen feminin – Valetina Zadorojnîi, pretinsa lui mamă. Datele obținute de TV8 au arătat că Valetina Zadorojnîi a fost un copil care a decedat la 20 de zile de la naștere, pe 25 octombrie 1949.

Agenția Servicii Publice au descoperit că actele au fost falsificate după ce le-a confruntat cu informații primite de la Moscova, iar cererea lui Lomakin de acordare a cetățeniei a fost respinsă. Astfel au pierdut șansa de obține cetățenie moldovenească și trei din cei cinci copii ai miliardarului, care au depus documentele împreună cu acesta.

Serghei Lomakin, în vârstă de 51 de ani, are o avere estimată de Forbes la două miliarde de dolari.

El este fondatorul mai multor rețele de magazine: „Kopeika”, Modis, Fix Price și „ЦентрОбувь”.

„ЦентрОбувь” s-a înglodat în datorii după mai multe tranzacții fictive și transferuri a banilor în off-shore. În 2016, Lomakin s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie după ce „ЦентрОбувь” a luat credite imense de la bănci și a falimentat. Serghei Lomakin a fugit atunci din Federația Rusă, fiind anunțat în căutare. În 2018, dosarul penal deschis pe numele lui Lomakin a fost clasat, dar acesta nu s-a mai întors în Rusia, stabilindu-se cu traiul în Cipru.

Potrivit Al Jazeera, Lomakin este posesor al așa-numitelor „pașapoarte de aur”cumpărate în cadrul programului cetățenie prin investiții din Cipru. Acesta a obținut cetățenia în martie 2018.

În 2022, după începerea invaziei ruse din Ucraina, Cipru a început să retragă masiv pașapoartele acordate rușilor prin programele de investiții. Riscul de a rămâne fără pașaport european, l-a făcut pe miliardar să caute soluții de alternativă, ceea ce l-a adus la Chișinău.

Mihail Lobanov

Mihail Lobanov este un alt miliardar rus care a venit la Chișinău să solicite cetățenie pentru el, dar și feciorii săi. Acesta a solicitat cetățenia Republicii Moldova pe 14 decembrie 2022. Acesta a prezentat ASP-ului acte false despre originile sale moldovenești și a primit refuz.

Mihai Lobanov a început să-și pregătească terenul pentru afaceri în Republica Moldova chiar mai înainte de a solicita cetățenie. În iulie 2022, acesta și-a deschis o companie la Chișinău cu diverse genuri de activitate – comerț, transport și construcții. În dosarul companiei, consultat la ASP, se regăsește o declarație pe proprie răspundere, semnată de Lobanov, în care milionarul rus afirmă că este născut la Chișinău. De înregistrarea firmei s-a ocupat însă administratorul, moldoveanul Igor Barinov. Bărbatul a acționat în baza unei procuri pe care Lobanov a perfectat-o la un notar din Londra.

În 2015, Lobanov și Alex Frolov, fiul oligarhului rus Alexandr Frolov, au creat fondul de investiții „Target Global”. Astăzi, fondul se laudă că gestionează active în valoare de peste 3 miliarde de euro și are birouri în Londra, Berlin, Tel Aviv și Abu Dhabi.

O investigație Forbes a dezvăluit că miliardarul rus Roman Abramovici a investit circa 63 de milioane de dolari în companii europene prin intermediul fondului „Target Global”. Abramovici se află sub sancțiuni în Ucraina, UE și Canada din cauza legăturilor sale strânse cu Vladimir Putin.

Precizăm că încă doi miliardari ruși care au încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova printr-o schemă similară: Gamal Zamalnidov și Kamo Tumasov.

Avizele Serviciului de Informații și Securitate

Potrivit ASP, în perioada ianuarie 2022 – iunie 2024, peste 14 300 de cetățeni ai Federației Ruse și aproape 4 500 de cetățeni ai Ucrainei au depus cereri pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate, care este obligat prin lege să emită avize în cazul tuturor solicitanților de cetățenie, a comunicat că a emis peste 7 000 de avize pozitive pentru solicitanții din Federația Rusă, 93 – cu mențiuni privind antecedente penale și 32 de „avize inoportune”. Asta înseamnă că persoanele nu întruneau integral condițiile pentru dobândirea cetățeniei sau au prezentat acte false.

De asemenea, SIS a identificat 5 solicitanți de cetățenie din Federația Rusă care prezentau riscuri pentru securitatea Republicii Moldova și a emis pentru ei avize negative.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldovagaz

Planul autorităților pentru iarnă – supus consultărilor. Ce vor face dacă Transnistria va rămâne, din nou, fără gaz?

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.

Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.

Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.

O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 851 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul al Nistrului.

În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.

O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.

***

În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: